• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Culturi de acoperire sau cultura a doua? Care a fost alegerea făcută în ferma familiei Gheorghiță

    Roxana Dobre -

    Cunoscuta familie de fermieri, Nina și Ștefan Gheorghiță, au ales să semene culturi de acoperire pentru condițiile de eligibilitate din cadrul PD-04 Practici benefice pentru mediu decizie care vine ”la pachet” și cu o subvenție de 128 euro/ha prin Pachetul 4 (culturi verzi) al intervenției DR-02. Dr. ing. Ștefan Gheorghiță a explicat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO și de ce nu optat pentru cultura a doua.

    Fermierul Ștefan Gheorghiță a dezvăluit astăzi, luni – 18 august, că a semănat deja după data de 1 august culturile de acoperire, mai exact  muștar și crotalaria – Crotalaria Juncea L.. Alegerea a fost motivată atât de beneficii pentru sol, cât și de respectarea cerințelor pentru respectarea PD-04 Practici benefice pentru mediu. Fermierul a adus o serie de argumente și pentru decizia de a nu înființa o cultură secundară, afirmând că aceasta este mai potrivită pentru fermele care au și zootehnie.

    Citiți și: Apă furată din canalele de irigații, chiar sub nasul ANIF. Ștefan Gheorghiță, fermier: Să se facă controale!

    Cultură de Crotalaria Juncea L.

    Ștefan Gheorghiță a semănat culturile acoperitoare după data de 1 august

    Cunoscutul fermier din județul Brăila a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că semănatul pentru culturile acoperitoare a avut loc după data de 1 august, însă există unele dificultăți legate de răsărire din cauza lipsei de precipitații. Aceasta a menționat că ia în calcul posibilitatea să irige dacă va fi necesar, deși această intervenție implică costuri suplimentare.

    ”Am însămânțat deja culturile de acoperire, după data de 1 august. În primul rând am ales să punem culturi de acoperire pentru că beneficiem și de PD-04 Practici benefice pentru mediu, cel cu 128 euro/ha. Am ales muștarul de bază și crotalaria, pe care în general, noi le considerăm cele mai bune, din punctul nostru de vedere. Facem un amestec de muștar ca și cultură principală și cu ovăz de primăvară. Scopul este, în primul rând, fiindcă atunci când vin primele geruri, le usucă, să zicem așa, le întrerupe vegetația. Și asta ne ajută. Iar în primăvara le încorporăm, cum prevăd regulile pentru subvenții”, a spus fermierul pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO. 

    Ștefan Gheorghiță a mai completat că deși există o oarecare dificultate la răsărire, din cauza lipsei ploilor, speră că culturile acoperitoare vor intra pe un făgaș normal. În caz contrar nu exclude să irige și aceste culturi. ”Sperăm să răsară normal. Nu excludem să irigăm dar vă dați seama că implică deja alte costuri”, a adăugat fermierul.

    Citiți și: Subvenții APIA – cerințe actualizate PD-04 Practici benefice pentru mediu. Calendar culturi de acoperire

    De ce nu a optat fermierul pentru cultura a doua?

    Ștefan Gheorghiță a mai spus că nu este adeptul culturii a doua, din mai multe motive economice și tehnologice: profitabilitatea incertă, riscul ca anumite culturi să nu ajungă la maturitate, lipsa echipamentelor necesare pentru eventuale variante de rezervă, dificultatea de a valorifica produsele dacă nu există cantități suficiente și costurile cu uscarea porumbului în lipsa propriei instalații.

    ”Nu sunt adeptul culturilor duble, cel puțin din două motive. În primul rând nu știu dacă profitul merită, fiindcă sunt culturi destul de problematice. Nu în toți anii ele ajung la maturitate. Și atunci dacă nu ai formule de rezervă nu te ajută. Ce înseamnă formulă de rezervă? În primul rând, să ai zootehnie, cum e porumbul. Dacă nu ajungă să îl faci boabe poți să îl faci și siloz. Dar dacă eu nu am zootehnie, ce să fac cu silozul? În al doilea rând dacă ai culturi care sunt foarte umede, în general în momentul acela ești cu spatele la zid, pentru că te duci cu porumbul cu 25 umiditate dar cine ți-l ia? Doar cineva care are uscător, siloz implicit. Ori, în momentul acela puterea de negociere nu este la tine și s-ar putea să te coste cât nu face. Și mai intervine și situația că dacă nu ai cantități suficiente respectivul s-ar putea să nu pornească uscătorul pentru tine și atunci riscul este mare. Și eu mă feresc de orice tip de afacere de genul acesta, când nu sunt convins că am soluția la capăt. Adică să pun și să văd eu ce o să fac cu recolta, mai bine nu. Cel mai bine acest lucru îl fac fermele care au și zootehnie”, a mai punctat Ștefan Gheorghiță.


    Te-ar mai putea interesa

    Un fermier britanic a doborât recordul mondial la producția de rapiță cu o recoltă de 7,52 de tone la hectar Avans APIA 2025 – calculator. Banii pe hectar care intră la prima tranșă Hoț de porumb prins ”în acțiune” de fermier cu ajutorul dronei

    Ultimele știri

    Curci albe sau curci bronzate – diferențe, avantaje Culturi de acoperire sau cultura a doua? Care a fost alegerea făcută în ferma familiei Gheorghiță Șef APIA: Fermierii care vor pierde bani la subvenția pe hectar