Ferma unde scroafele fac 37 de purcei pe an. Model de fermă de reproducție
Violina Gorcinschi-Jitaru -
Randament de 37 de purcei per scroafă anual, un grajd curat, fără folosirea antibioticelor, și studenți care învață creșterea porcilor în mediul rural de lângă Szamotuły – așa arată viața de zi cu zi la ferma lui Jakub Napierała, din Polonia. Pentru el, inovația înseamnă întoarcerea la natură, iar agricultura devine atât modernă, cât și sustenabilă.
Crescătoria de porci din comuna Ostroróg, județul Szamotuły, Polonia, este condusă de Jakub Napierała, un exemplu interesant de îmbinare a tradiției familiale cu soluții moderne în creșterea porcilor și producția agricolă.
Ferma acoperă 210 hectare de teren agricol, principalele culturi fiind orzul, grâul, sfecla de zahăr și rapița. Calitatea solului variază de la clasa a III-a la clasa VI. Producția agricolă este susținută de agricultura de precizie, care permite optimizarea fertilizării, a protecției plantelor și a semănatului.
Principalul obiectiv al fermei, însă, este creșterea și reproducerea porcilor. Jakub Napierała crește cu succes scroafe și vinde purcei înțărcați. Rezultatele obținute în acest domeniu sunt printre cele mai bune – 37 de purcei înțărcați per scroafă pe an au devenit standard, îndeplinind cele mai înalte standarde globale, potrivit farmer.pl.
37 de purcei/scroafă anual. Ce mănâncă porcii de la ferma lui Napierała
Crescătorul subliniază că inovațiile din ferma sa nu a implicat introducerea de computere moderne sau controlere complicate.
„Inovația aici se referă în primul rând la întoarcerea la natură. Este o rație alimentară echilibrată, îmbogățită cu bacterii și ciuperci care îmbunătățesc peristaltismul intestinal și sănătatea efectivului de animale de reproducție. Aceasta este o descoperire majoră pentru noi”, spune el.
Utilizarea bacteriilor probiotice în nutriția animalelor și îmbogățirea solului reduce emisiile, îmbunătățește sănătatea animalelor și crește fertilitatea solului. Această soluție a redus semnificativ utilizarea antibioticelor în producție. De asemenea, s-a pus un accent deosebit pe rolul fibrelor alimentare – furajul folosește patru surse de fibre: pulpă de sfeclă granulată, șrot de floarea-soarelui, concentrate de fibre și orz. Această selecție de componente reduce incidența constipației și, în consecință, a problemelor de sănătate precum mastita la scroafe și diareea la purcei.
Citește și: Un uriaș abator de porci, cu capacitate de 3 milioane de capete, se construiește în sudul României
Purcei sănătoși și puternici
Una dintre soluțiile brevetate este îndepărtarea nechirurgicală a herniilor la purcei, folosind plasturi speciali. În timp ce alte ferme elimină adesea animalele cu hernii, rata de supraviețuire la ferma lui Napierała ajunge la aproximativ 85%.
Rezultatele acestor practici sunt purcei sănătoși și puternici și, în consecință, o rată a mortalității foarte scăzută în efectiv. Reproducătorul vândut de la fermă este longeviv, iar scroafele folosite ating 7-8 cicluri reproductive, rămânând practic fără întreținere.
Tehnologie și investiții
Automatizarea completă a fost introdusă în exploatație. Senzorii reglează puterea încălzitoarelor cu infraroșu din boxele de fătare, permițând menținerea optimă a temperaturii, conservând în același timp energia. Spațiul locuibil mărit asigură o bunăstare îmbunătățită a animalelor. Întreaga instalație este încălzită cu ajutorul unei pompe de căldură, reducând costurile și îmbunătățind eficiența energetică.
În ultimii ani, ferma a investit, printre altele, într-o mașină de erbicidat, un cultivator, o grapă cu discuri, o cisternă cu aplicator, un tractor de 300 CP, un rezervor de gunoi de grajd și un sistem fotovoltaic de 55 kW. Aceste echipamente moderne permit producția de culturi în conformitate cu principiile agriculturii de precizie și reduc costurile cu forța de muncă.
În plus, se utilizează sistemul AnaPig, care permite colectarea și analiza digitală a datelor despre efectiv.
Mediul înconjurător și bunăstarea
Ferma implementează, de asemenea, o serie de practici ecologice. Aplicarea îngrășămintelor naturale pe sol reduce pierderile de nutrienți, iar protecția biologică a plantelor reduce utilizarea pesticidelor. Combaterea dăunătorilor se realizează prin utilizarea compostului, iar biodiversitatea solului este îmbunătățită cu preparate bacteriene.
Utilizarea probioticelor și a surselor suplimentare de fibre în furaje a redus utilizarea antibioticelor în creșterea animalelor. Deși ferma nu este organică, 100% din teren este supus unui tratament biologic al solului, cu bacterii semănate pe miriște pentru a îmbunătăți structura solului și a îmbogăți humusul.
Citește și: În România se construiește cea mai mare fermă de reproducție de porci din Europa
Combaterea mirosurilor neplăcute este un alt aspect important al operațiunilor. Se folosesc preparate biologice și bacterii adăugate în furaje și gunoi de grajd, ceea ce reduce semnificativ mirosul neplăcut. Mirosurile neplăcute au fost reduse la minimum.
Comunitatea locală și educația
Ferma are și un scop educațional și social. Jakub Napierała este implicat activ în Asociația Producătorilor Independenți de Porci, unde se fac schimb periodic de experiențe și bune practici.
De asemenea, colaborează cu Universitatea de Științe ale Vieții din Poznań, găzduind studenți la medicină veterinară și științe animale pentru stagii și cursuri de formare. În acest scop, au fost create o sală de curs specială și un mini-muzeu, permițând desfășurarea lecțiilor la fermă.
Fermierul participă activ la conferințe și traininguri, împărtășind cunoștințe și promovând soluții inovatoare.
Ferma lui Jakub Napierała este un exemplu practic al modului de a combina modernitatea cu respectul pentru natură și tradiție. Pe de o parte, avem o creștere rațională a porcilor și o producție agricolă bazată pe tehnologii moderne, iar pe de altă parte, eforturi conștiente de promovare a bunăstării animalelor, a protecției mediului și a construirii capitalului social.
Această fermă demonstrează că inovația în agricultură nu trebuie să însemne sisteme informatice complexe, ci se poate baza pe soluții simple și eficiente, bazate pe observație și pe revenirea la metodele naturale. Agricultura, inclusiv cea românească, are nevoie de cât mai multe astfel de locuri – deschise colaborării, educației și dezvoltării.
