Document oficial: Subvenții și ajutoare pentru fermele din zona de munte
Roxana Dobre – Agrointeligența
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei pentru dezvoltarea integrată a zonei montane. Documentul conține mai multe obiective și măsuri pentru fermierii din zona montană dar descrie și situația dificilă a crescătorilor de animale care se confruntă cu depopularea, deplasarea forței de muncă din agricultură și scăderea efectivelor ceea ce a dus la subutilizarea pajiștilor, abandonarea lor sau amenințarea conversiei.
Obiectivul general al Strategiei este de a avea comunități montane mai bine pregătite pentru a atenua și a se adapta la provocările depopulării, permițând un teritoriu durabil din punct de vedere ecologic, plin de oportunități și susținând calitatea vieții locuitorilor din zona montană, conform documentului care se află în dezbatere și trebuie aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Sursa citată menționează că întrucât criteriile pentru desemnarea zonelor montane nu au fost modificate față de precedentele perioade de programare, lista localităților încadrate în zona montană în perioada de programare 2023- 2027 nu a suferit modificări, limitele UAT fiind date de limitele blocurilor fizice atribuite UAT.
Scădere de efective și utilizare tot mai slabă a pajiștilor, în zona montană
Conform prevederilor legislației naționale în vigoare, zona montană include 948 de UAT-uri încadrate în nouă grupe de munți, fiecare grupă constând din mai multe masive muntoase și zonele din imediata lor apropiere. Deși zona montană a beneficiat de subvenții agricole în cadrul PAC, scăderea efectivelor de animale a dus în unele cazuri la subpășunat sau la abandonarea completă a pajiștilor, se precizează în document. Acest lucru a fost observat în grupele montane Apuseni, Banatului și Poiana Ruscă. Conform Recensământului Agricol din 2020, pajiștile permanente ale României scăzuseră cu peste 18% față de valoarea de referință de 4,5 milioane de hectare.
În același timp, densitățile de animale au crescut în anumite părți ale zonei montane, ducând la cazuri de suprapășunat, cu precădere în Carpații exteriori și în zonele incluse în teritoriul montan odată cu noua delimitare din 2019.
Aceste tendințe s-au manifestat în ciuda beneficiilor oferite de subvențiile PAC, indicând potențialul, dar și limitările subvențiilor în a stabiliza pe deplin gestionarea tradițională a pajiștilor (sau în a susține abordările agro-ecologice). Un acces îmbunătățit la subvențiile PAC ar putea contribui la schimbarea tendințelor în creșterea animalelor din zona montană. Potrivit sondajului Băncii Mondiale a părților interesate, plățile pentru gestionarea tradițională a zonelor cu valoare naturală ridicată sunt văzute ca fiind cea mai importantă intervenție pentru creșterea prosperității în zona montană.
Citiți și: Startup Nation – micii fermieri: 60.000 de euro pentru crescătorii de animale din zona montană
1 miliard de euro pentru zona montană, prin Legea Muntelui
Strategia lansată de MADR în dezbatere publică amintește și de Legea muntelui 197/2018 care prevede la art.16 alin. (1) aprobarea ”Programului de încurajare a activităților din zona montană, pentru care se alocă 1 miliard de euro pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a legii, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”.
”Astăzi, zonei montane îi lipsește o viziune și un program specific pentru a putea aborda provocările și oportunitățile teritoriale. Deși Legea Muntelui apărută în anul 2018 a formulat câteva dintre elementele de bază, aceasta nu constituite și nu poate înlocui un program integrat de dezvoltare teritorială, cu o viziune strategică și susținută de un plan de acțiune transversal care identifică responsabilitățile și sursele de finanțare. Implementarea politicilor a fost limitată și de lipsa capacității la nivel administrativ, inclusiv în ceea ce privește accesarea finanțărilor. Lipsa capacității tehnice și umane în guvernarea pe plan local și regional, precum și organizarea slabă a părților interesate lasă zona montană slab echipată pentru a profita de oportunitățile de finanțare existente, cu atât mai puțin pentru a se mobiliza în jurul creării de oportunități noi pentru teritoriu. Deficiențele administrative, care conduc, de exemplu, la dificultăți în demonstrarea proprietății terenurilor sau a bunurilor, exacerbează provocarea de a solicita oportunități de finanțare”, se precizează în documentul MADR.
Proiectul pe larg poate fi consultat AICI.
