Mihai Budai, Agroind Cauceu: ”La porumb trebuie să reducem densitățile, să nu avem mai mult de 54-55 de mii de plante la hectar”
Violina Gorcinschi-Jitaru -
Ziua Porumbului 2025 de la Vezendiu, județul Satu Mare, a redeschis o veche discuție în care taberele agricole par pe veci împărțite: densitate mare sau densitate mică la porumb? Inginerul Mihai Budai, Consilier tehnic la Societatea Comercială Agroind Cauaceu, are nu doar propriul punct de vedere dar și o regulă de bază: cultură rentabilă!
Cei peste 111 hibrizi semănați pe platforma de la Vezendiu au fost admirați de peste 750 de fermieri veniți din mai multe județe. Ziua Porumbului a continuat tradiția de a prezenta agricultorilor nu doar noutățile tehnologice, dar și cele mai vii dezbateri cu privire la cultura ce nu prea lipsește din rotația niciunei ferme de cultură mare.
”Sperăm că vor fi producții între 7 și 8 tone la hectar, ceea ce asigură, pe lângă recuperarea cheltuielilor, inclusiv un profit de 1.000, poate chiar 1.500 lei la hectar, lucru bun pentru acest an, dar din păcate zonele nu sunt uniforme. În județul Satu Mare, Bihor, ca să nu mai vorbim și de Arad și Timiș, avem micro-zone cu suprafețe în care se recoltează 700-800 de kg de porumb la hectar. Alte zone au fost trecute la siloz ca și folosință. Alți fermieri chiar le toacă pe jos, folosind-le ca îngrășământ”, ne-a declarat inginerul Mihai Budai.
Mihai Budai: Suprafețele cu porumb vor scădea cu 20% față de nivelul de azi
În ultimii 10 ani, specialistul a urmărit consecvent evoluția climatului din zona de nord-vest a țării, acolo unde a sesizat o tranziție spre climatul subtropical din cel temperat-continental. ”Ca atare, culturile de primăvară pot să însemne o problemă pentru fermier și pierderi ani la rând. De aceea, sunt convins că suprafețele de porumb vor scădea cu 20% față de nivelul de azi. La fel și la floarea-soarelui. Dacă la floarea-soarelui mai putem spera la un 2.000-2.200 kg la hectar, care acoperă aproximativ cheltuielile, la porumb, dacă faci 2.000 kg la hectar, înseamnă pierdere curată. De aceea, noi, agronomii, trebuie să fim conștienți că trebuie să reducem densitățile la semănat, să nu avem mai mult de 54.000-55.000 de plante la hectar. Terminăm cu filozofia ca în trecut, companiile doreau să-și vândă sămânța și dădeau densități de 70.000-74.000 de plante la hectar. Asta este o absurditate. Pentru asta trebuie să fie în Cordonul Porumbului în America, cu 1.400 l de apă în ciclul de producție ca să faci producții la densitățile astea. Mai mult de atât, trebuie redusă grupa semitardivă la nivel de fermă în ce privește porumbul, să se cultive hibrizi timpurii și semi-timpurii și, cum v-am spus, la densități reduse cu 10.000 față de ceea ce era acum 2-4 ani. Deci, undeva, eu aș fi înclinat să spun că mai mult de 54.000-56.000 de plante la hectar. Nu trebuie trecut acest prag și vă spun de ce, că în condiții de an normal cu precipitații și la 50.000 de plante la hectar poți să faci 12,5 t, dar dacă nu ai precipitații, la densitate mai mică, poți să faci 4 tone și să te apropii acolo de nivelul de a se acoperi aproximativ măcar 90% din cheltuieli. Dar dacă vine un an strașnic, cu secetă pedologică, cu arșiță atmosferică, atunci vei realiza producții mici sau foarte mici și nu o să acoperi cheltuielile”, a explicat inginerul Budai.
Și pe partea de fertilizare, consilierul tehnic din cadrul Agroind Cauaceu inovează și face pasul următor: cel al unui management al celulelor stomatice, cu ajutorul unor îngrășăminte specializate.
”Ar trebui să acționăm cu produse care asigură un mai bun management al celulelor stomatice. În sensul că trebuie neapărat să aplicăm, înainte de a interveni seceta, dioxid de siliciu ori în combinație cu oxid de calciu, ori în combinație cu oxid de potasiu, pentru că, în acest sens, am reuși să reducem deschiderea exagerată a stomatelor, astfel să pierdem foarte multă apă prin evapotranspirație. Mai mult de atât, noi nu suntem conștienți că la 45-47 de grade la soare, noi avem nevoie de protecție solară împotriva arsurilor care trebuie ținute sub control, adică fie aduse la un nivel mai scăzut prin aplicarea de uleiuri vegetale prin stropiri și mai ales un ulei parafinic, lucru care astăzi nu se întâmplă. Lumea nu-l bagă în seamă, zice că porumbul e o plantă vorace și trebuie semănată, erbicidată și recoltată. Ei nu, acum trebuie să schimbăm foarte mult modul de gândi, cum să avem grijă de cultura de porumb. Dacă facem o raportare la folosirea acestor uleiuri parafinice, gândiți-vă: noi dacă mergem la mare și avem pericol de arsuri solare, folosim acele uleiuri. La fel și planta, ca să se apere de arsurile efective care provin de la soare, trebuie să aibă o protecție prin aplicarea acestor uleiuri parafinice”, a explicat inginerul.
Mihai Budai consideră că porumbul mai poate fi cultivat ”în siguranță” doar în terenurile cu aport freatic, în care avem un consum ajutat de apa freatică. ”Mai mult de atât, să aibă și un conținut mai mare de materie organică, să nu se producă acele crăpături exagerate în care îți intră mâna până la cot. Viitorul acesta va fi: să găsim micro-zone în care avem aport freatic. Dacă vorbim astăzi de reducerea suprafeței de porumb, care va fi iminentă, fiindcă nu se poate să faci agricultură numai pe pierdere ani la rând, atunci vor crește suprafețele de cereale păioase. În mod evident, eu spun în vestul țării, poate chiar cu 25% și undeva între 18 și 20% suprafețele cu rapița de toamnă. Acum, în ce privește rotațiile, va fi necesar măcar la două cicluri de rotație scurte păioase, rapiță, să intervenim cu cultura de porumb. Și atunci, așa cum v-am spus, să avem grijă de cultură, în sensul că trebuie să reducem densitățile, să reducem epoca de vegetație, precocitate hibrizilor și să avem grijă prin aplicarea îngrășămintelor foliare neapărat să conțină dioxid de siliciu și uleiuri vegetale. Este foarte important să ne gândim la faptul că, dacă nu întrerupem rotația, riscăm să mărim foarte mult atacul de dăunători. Să știe că rapița este o cultură cu atacuri de foarte mulți dăunători. Mai mult de atât, sunt boli noi care nu erau în trecut la rapiță și prin practicare rotației scurte, o să avem problemă cu nivelul producției. Dacă până acum spuneam că vestul țării este cordonul porumbului în România, acum nu mai putem vorbi de acest lucru, fiindcă ploile, chiar dacă vin, vin zonal pe micro-zone, deci vorbim de 30-70-100 de hectare și nu mai este regula că venin din Caraș-Severin și urcând spre Satul Mare, Baia Mare să avem perioade cu ploi cum era cândva”, a mai spus inginerul.
Protandria – ce este și de ce e importantă la porumb
Specialistul arată că porumbul nu poate fi exclus din rotația culturilor și ”măcar 20-25% la nivel de fermă trebuie să avem la 2-3 ani o întrerupere cu cultura de porumb”.
”Un detaliu esențial care ar trebui menționat la cultura porumbului este că, dacă firmele producătoare de sămânță de porumb au reușit în ultimii 10-12 ani să reducă protandria (tip de hermafroditism sau dicogamie în care o specie hermafrodite dezvoltă mai întâi organele sexuale masculine și le expune la maturitate, înainte de a dezvolta sau de a deveni activă partea feminină – n.r.), adică data de la apariția paniculului și până la apariția mătăsii de la 12-14 zile la 5-7 zile, actual, anul acesta am pățit rău din cauza faptului că lipsa de apă din sol a avut impact negativ. Atâta apă a fost să emită paniculul ei, dar a durat până la 2 săptămâni până la apariția mătăsii. Ca atare, polenul a devenit neviabil și nu a mai putut poleniza. Avem zone cu efectiv 5-7-10 boabe pe știulete fiindcă nu am mai avut polen viabil din cauza arșiței atmosferice”, a mai punctat ing. Mihai Budai la Ziua Porumbului 2025 de la Vezendiu.
