Radu Jolța, Vest Agrar: ”Din cauza arșiței, în zonele înalte, în zonele colinare, pe platouri, porumbul, nu se mai face”
Violina Gorcinschi-Jitaru -
Arșița este fenomenul cel mai periculos pentru cultura porumbului. Chiar și cu o umiditate relativă, plantele expuse temperaturilor ridicate își pierd fertilitatea, iar producția este compromisă. Din acest motiv, anumite zone și tipuri de relief au devenit locuri în care cultura de porumb ar trebui evitată, atrage atenția inginerul Jolța Radu de la Vest Agrar SRL, consultant tehnic al Agrotex Carei, unul dintre coorganizatori, alături de Promat Tășnad și Agroind Cauaceu, ai evenimentului Ziua Porumbului de la Vezendiu, județul Satu Mare.
Inginerul Radu Jolța vede cum, de la an la an, suprafețele cu porumb scad, chiar și în zona de nord-vest a țării, acolo unde deficitul de ploi se resimte puternic abia de câțiva ani încoace. Arșița, temperaturile ridicate sunt cele care pun tot mai mult probleme celor care vor să mizeze pe porumb.
”Cultura porumbului în nord-vestul României, din păcate, din cauza secetei, a arșițelor, cunoaște o regresie, an de an, cultivându-se tot mai puțin porumb și în special se mai cultivă în zone unde se poate iriga porumbul, în zone unde avem un pic de aport freatic. Deja în zona colinară porumbul aproape că a ieșit din cultură, în special din cauza arșițelor. Când se prezintă temperaturile, întotdeauna se spune poate mai cald în dealurile din vest. Din păcate, este un fenomen care se întâmplă în multe situații. Dacă în zona de câmpie Valea lui Mihai sunt 28-30 de grade, în zona colinară temperaturile ajung la 33-35 de de grade”, ne-a declarat inginerul de la Vest Agrar.
Producția de porumb, dictată de ploile locale
Specialistul a arătat că producția de porumb din acest an este dictată de ploile locale, un fenomen foarte imprevizibil. ”Dacă vedem, tot vestul României aproape, de la Timișoara la Arad, ți-e dor să mai vezi un lan de porumb. De la Arad până la Oradea, anul acesta, producțiile sunt în jur de o tonă la hectar, să zicem că pe nord-vest, unde au mai fost ploi locale. Producția de porumb, mai nou, este dată de ploile locale care cad pe un areal destul de îngust și problema este că nu știm unde este. A încerca, în fiecare an, cu speranța că poate suntem într-o zonă favorizată de Cel de Sus. Sperăm asta de vreo 5 ani și, dintr-o suprafață de să zic 400 de hectare, cât cultivăm la ferma noastră cu porumb, dacă se nimerește, să zicem, 100-150 de hectare unde se face o producție cât de cât mulțumitoare la cultura porumbului. În anul acesta, ca specific, a fost o iarnă foarte secetoasă. Din luna octombrie până la mijlocul lui martie, cantitatea totală de precipitații căzută în zona noastră a fost în jur de 60-70 litri pe metrul pătrat în cinci luni, ceea ce era puțin și pentru o lună. Lucrul acesta a făcut ca porumbul, chiar în zonele joase, să nu beneficieze de aportul freatic. Degeaba alegem noi parcelele joase, lângă cursurile de apă, unde așteptăm să fie aport freatic, unde umiditatea relativă, în general, este mai ridicată, ca să favorizeze cât de cât polenizarea. Anul acesta, din păcate, nu ne-am întâlnit cu acest fenomen”, a explicat ing. Radu Jolța.
Producții mai bune la porumbul semănat în jur de 1 mai
Conform consultantului tehnic al Agrotex Carei, anul trecut, producția de porumb a fost, în general, mai bună la cei care au semănat la începutul lunii aprilie sau chiar sfârșitul lunii martie. ”Anul acesta, producțiile sunt cât de cât mulțumitoare, adică aici ne referim la la 5-6 tone de porumb, la cei care au semănat în jurul datei de 1 mai. Ce s-a semănat în perioada 10-15 aprilie, au fost probleme mari cu polenizarea. Dacă jumătate din știuletele de porumb este acoperit cu boabe din cauza infertilității polenului și a temperaturilor foarte ridicate care au fost în perioada de polenizare și aici a fost și fenomenul de apariție a panicului vizavi de apariția știuletelui”, a puntat Jolța.
”Hibrizii de porumb sunt tot mai performanți, sunt tot mai mai adaptați, să zicem la condițiile climatice cu care deja ne întâlnim de 10 ani, să zic, în cultura porumbului. Ceea ce trebuie să facă fermierii este să-și aleagă foarte bine zona în care este amplasată cultura porumbului. Efectiv, în zonele înalte, în zonele colinare, pe platouri, porumbul, în special din cauza a arșițelor, nu se mai face. Deci nu are talie, vedeți și aici, porumbul are talie mică și știuletele este cât de cât format, chiar la talia aceasta probabil că producția o să fie undeva la la 7-8 tone, dar, în special, trebuie să valorificăm terenurile cu aport freatic. Acum, prin noile reglementări care sunt la nivelul APIA, se poate face monocultură. Era o mare problemă fiindcă în zonele de lăcoviști, în zonele unde beneficiam de aport freatic, nu puteai face monocultura. Bineînțeles, nu o faci ani la rând. Acum sunt Diabrotica, Helicoverpa care limitează, dar cel puțin să ai doi ani în care să poți veni cu porumb după porumb în condițiile în care faci tratamentele adecvate pentru combaterea dăunătorilor e un factor pozitiv. Chiar dacă nu vom face producții la nivelul mulțumitor de 10 tone, totuși, pe aceste terenuri probabilitatea de a face o producție mulțumitoare este mult mai mare decât pe zona colinară”, a mai pus Radu Jolța.
