Prima dată în 34 de ani: O fermă cu tradiție din România riscă să rateze campania la rapiță
Roxana Dobre -
Seceta extremă și lipsa predictibilității meteorologice duc la o decizie fără precedent în istoria cooperativei Agrozootehnica Independența. Pentru prima dată în 34 de ani de activitate, una dintre cele mai longevive ferme din România se vede nevoită să nu mai însămânțeze deloc rapiță. Decizia nu este încă definitivă dar lipsa ploile din această perioadă este hotărâtoare.
Seceta prelungită și absența totală a precipitațiilor la începutul toamnei au dus la amânarea însămânțării la rapiță în ferma lui Constantin Anghel din comuna Independența, județul Călărași. Aceasta a explică că, deși are sămânța achiziționată, fertilizanții pregătiți și întreaga tehnologie la dispoziție, riscul de a pierde întreaga cultură este mult prea mare – lipsa apei din sol face imposibilă răsărirea și dezvoltarea rapiței. ”Decât să întorc rapița, mai bine nu mai însămânțez deloc”, a spus fermierul pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Citiți și: Cum a reușit CONSTANTIN ANGHEL să transforme ruinele unui CAP COMUNIST într-o COOPERATIVĂ CU PROFIT!
Pentru prima dată, fermierul Constantin Anghel ia în calcul să renunțe la rapiță
Constantin Anghel a declarat astăzi, miercuri – 17 octombrie pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că nu s-a mai confruntat cu o astfel de situație din 1994, dar nici atunci nu a renunțat complet la această cultură, ci doar a redus suprafața. ”La rapiță acum fac tot felul de simulări dar nu pot semăna, pământul este uscat. Mă uit pe prognoza pe următoarele 10 zile și nu văd nicio ploaie Azi văd o ploaie că ar fi de 7 litri, mai este una peste câteva zile dar numai în teorie că prognoze cu 10 litri, 20 – 30 de litri am avut din plin dar realitatea din teren a fost alta. Este un fenomen curios că ne arată pe telefon ploaie și când te uiți afară este totul uscat. Nu știu cum vin aceste prognoze, cred că de la bulgari că suntem aici vecini”, a spus fermierul.
Anul acesta, pentru prima dată, fermierul ia în calcul să returneze semințele nefolosite. ”Cel mai probabil nu voi mai însămânța rapiță pentru că există un risc foarte mare să răsară și să vină iarna foarte devreme sau înghețurile. Acum era perioada optimă dar deja dacă mai trec câteva zile fără ploaie devine foarte complicat. Vedem până la sfârșit de septembrie, dacă nu, ca să rămână o suprafață mică pentru culturile de primăvară, încerc să măresc suprafața la grâu și orz, deși dau tot asolamentul peste cap. A fost un singur an, în 1994 când n-am putut să semănăm toată suprafața din cauza secetei și atunci era clasica arătură. Dar de atunci nu s-a mai întâmplat, de exemplu anul trecut au fost condiții excelente de semănat rapiță și anul a fost bun pentru această cultură. Aveam 287 de hectare pentru rapiță dar probabil vom returna sămânța sau o vom păstra pentru anul viitor”, a mai punctat fermierul.
Citiți și: Prețurile la cereale scad după raportul USDA. Creșteri bruște la rapiță
Dificultățile de irigare și schimbările legislative pun presiune pe una dintre cele mai mari ferme din țară
Suprafața cultivată în cadrul cooperativei Agrozootehnica Independența este de peste 2.000 de hectare dar în ciuda suprafeței mari provocările anului 2024 nu au ocolit exploatația. ”Am avur producții bune, nu foarte bune și aici mă refer la rapiță, orz și grâu pentru că la culturile de primăvară acolo îmi este și rușine să spun producții pentru că am avut 1,5 – 2 tone la porumb, 1,5 tone la floarea-soarelui. Porumbul este recoltat demult, era uscat de acum o lună. Deși anul acesta vorbim de un paradox pentru că a plouat ceva mai mult și mai ales a plouat în luna mai. Însă se pare că arșița și deficitul de apă din ultimii ani l-a compromis. Repet, a pornit foarte bine și culmea că am pus soiuri timpurii cu grupa FAO 300, am pus 60.000 de plante nu am mai pus 75.000 de plante. Dar nici asta nu dă rezulte în fața arșiței”, a mai punctat fermierul.
Fermierul a mai spus că dificultatea de a iriga din cauza costurilor ridicate pentru implementarea unor sisteme moderne precum pivoții, dar și a limitărilor bancare în privința finanțării crează mari dificultățu. În prezent, doar 100 de hectare din întreaga fermă beneficiază efectiv de irigare, ceea ce asigură udarea culturilor care sunt utilizare pentru furajarea animalelor cum ar fi porumb pentru siloz și lucernă.
La acestea se adaugă și problemele legate de prețurile de valorificare a produselor agricole, care au rămas similare cu cele de acum 8-10 ani, în timp ce inputurile, motorina sau salariile au crescut semnificativ.
