Mușețelul, o plantă medicinală aproape uitată de fermierii români: Ce profit se poate obține din cultura gingașelor flori cu bănuț galben
Gabriela Gimbășanu -
Mușețelul era una din plantele medicinale pe care până acum câțiva ani le întâlneai la tot pasul. Astăzi puțini mai sunt cei care cultivă mușețel pe suprafețe extinse, în ciuda faptului că această cultură este una deosebit de profitabilă, cu o desfacere rapidă în industria farmaceutică și cea cosmetică. Mai mult, investiția necesară pentru înființarea unui hectar cu mușețel este una rezonabilă, de circa 1.000 de euro, iar planta nu este deloc pretențioasă. Se recomandă cultura ecologică, mai căutată de procesatori și care se vinde la un preț mai bun.
Mușețelul nu a dispărut numai din gospodării, dar și din flora spontană, specialiștii vorbind de efectele folosirii iraționale a unor substanțe chimice, dar și a faptului că nimeni nu s-a îngrijit de păstrarea și protejarea gingașelor flori albe cu bănuț galben.
Pentru nostalgici, dar și pentru cei care doresc să investească în înființarea unei culturi cu mușețel, Agrointeligența a întocmit un ghid simplu pentru cultivarea acestei plante medicinale.
Amplasarea culturii
Mușețelul preferă solurile permeabile, luto-nisipoase, bine expuse la soare, bogate în materie organică naturală şi foarte bine lucrate.
Este recomandat ca mușețelul să se planteze după leguminoasele pentru boabe, bourceag sau după cerealele păioase sau muștar. Nu se recomandă înființarea unei exploatații cu această plantă medicinală pe solele în care a fost porumb sau floarea-soarelui, deoarece aceste culturi absorb o cantitate mare de elemente nutritive din sol și lasă o cantitate mare de resturi vegetale.
Fertilizare culturii de mușețel cu gunoi de grajd
Atunci când te hotărăști să-ți înființezi propria cultură de mușețel este bine să iei în calcul eliminarea din start a îngrășămintelor chimice. Înainte de înființarea unei plantații de mușețel se administrează 15-20 tone gunoi de grajd bine fermentat care se încorporează în sol, odată cu arătura efectuată la adâncimea de 18-20 cm.
Pentru o răsărire cât mai uniformă este necesară tăvălugirea terenului, deoarece semințele acestei plante medicinale sunt foarte mici și au nevoie de un teren nivelat care să le permită o răsărire uniformă.
Soiuri românesc de mușețel: Mărgăritar și Flora
Perioada optimă pentru semănatul mușețelului este sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie. Specialiștii recomandă soiurile Mărgăritar și Flora, soiuri foarte bine adaptate condițiilor climatice de la noi din țară. Sămânța trebuie să aibă o puritate fizică de minim 70% și o putere de germinație de minim 50%. Se seamănă la o distanță între rânduri de 0,25 cm, iar adâncimea de semănat este de 0,5 cm.
Se recomandă semănarea la începutul toamnei, a culturii de mușețel în așa fel încât, la intrarea în iarna, plantă trebuie să prezinte frunze bine dezvoltate, care să o ajute să treacă peste perioada de frig.
Cost de înființare pentru un hectar cu mușețel – 1.000 euro pe hectar
Însămânțarea se va efectua cu semănători universale, adaptate pentru seminţe mici, aplicându-se o normă de sămânţă de 2-3 kg/ha. Seminţele pot fi amestecate cu nisip, cenuşă sau rumeguş, pentru o distribuire cât mai uniformă a acestora.
Densitatea optimă a culturii este de 12-16 plante/m2.
Prețul pentru un kilogram de sămânță de mușețel este de 400 euro. La un calcul, simplu, estimativ, la un hectar intră 2 kilograme, costul doar cu sămânța te duce la 800 euro, iar 200 de euro sunt reprezentați de costul cu pregătirea terenului pentru semănarea culturii. Ceea ce înseamnă că, pentru a înființa un hectar cu plante de mușețel, ai nevoie de o investiție inițială de 1.000 euro.
Prașile și pliviri repetate
Dat fiind faptul că plantele de mușețel răsar târziu, cam la 50 de zile de la semănare, este necesară o urmărire atentă a evoluției buruienilor din cultură.
La începutul perioadei de vegetație, plantele au un ritm lent de creștere, iar apariția buruienilor în cultură pot sufoca planta de mușețel. Este necesară combaterea buruinelor prin prașile și pliviri repetate, până când planta se dezvoltă suficient.
Atunci când plantele au 5-8 cm se va efectua răritul acestora. În fiecare an vor fi executate praşile şi pliviri pe rând, ori de câte ori este necesar, în funcţie de gradul de înburuienare al culturii. În loturile semincere, vor fi eliminate din lan, plantele atacate de boli sau dăunători, sau cele slab dezvoltate.
Recoltare manuală sau cu recoltator metalic
Recoltarea la muşeţel este o operaţiune dificilă, care necesită un volum mare de forţă de muncă, deoarece florile se deschid aproape în fiecare zi în perioada de înflorire maximă în lunile: mai, iunie, iulie. Este recomandat ca recoltările să fie efectuate la intervale de 2-3 zile, deoarece dacă se întârzie, o parte din flori se vor scutura. Se recoltează manual direct cu mâna sau cu recoltatorul metalic prevăzut cu un pieptăne.
După recoltare, este recomandat ca materialul vegetal să fie transporat la centrul de prelucrare, pentru condiţionare şi uscare.
Venit de 9.000 de euro la hectar
La un hectar cultivat cu mușețel se pot obține 2.000-3.000 kilograme inflorescențe proaspete sau 800-1.000 kilograme inflorescențe uscate.
Întrebuințările diverse ale acestei plante medicinale pot aduce venituri substanțiale pentru cei care vor să investească într-o astfel de plantaței, dacă este să ne gândim doar la faptul că, un ceai de mușețel de doar 40 gr costă 3 lei, în timp ce, un ulei cu extract de mușețel de 500 ml costă 35 lei.
Dacă este să analizăm prețurile, vom constat că, numai prin valorificarea mușețelului sub formă de ceai, la o producție minimă de 800 kilograme inflorescențe uscate ,cu un preț de valorificare de minim 50 lei pe kilogramul, poți scoate de pe un hectar, un venit de 9.000 euro.
Cele mai frecvente întrebuințări ale mușețelului
Mușetelul se cultivă pentru inflorescențele care conțin o concentrație de 0,5-1,5% ulei volatil, bogat în azulene, flavonoide și cumarine. Ceaiul de mușețel are efecte: sudorifice, calmante, antispasmodice, dezinfectante și antiinflamatoare.
