• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermier dezamăgit de ”regina covoarelor vegetale”: ”La pomul lăudat nu te duci cu sacul”

    agrointeligenta.ro -

    Unul dintre cei mai cunoscuți agronomi români a decis în acest an să cultive Crotalaria Juncea. Planta, prezentată agricultorilor ca ”regina covoarelor vegetale”, acționând ca îngrășământ verde și furaj bogat, a fost testată în acest an și de către Alexander Degianski. Starea actuală a culturii l-a făcut pe inginerul de Giulvăz, județul Timiș, să intre într-o mare dilemă: de ce, la trei luni de la semănat, plantele sunt încă de-o palmă?

    Fermierul Alexander Degianski a decis în acest an să cultive Crotalaria Juncea, despre care cei care comercializează semințele spun că este ”regina covoarelor vegetale”. Asta pentru că plantele ar trebui să îmbogățească solul cu azot (până la 140 kg pe hectar) și să poată fi recoltată și pentru furaj sau păscută.

    Pentru fermierul Alexander Degianski, Crotalaria ar fi trebuit să țină solul acoperit după recoltarea păioaselor, însă, la trei luni de la înființarea culturii, plantele sunt mici și plăpânde, în ciuda precipitațiilor suficiente de care a beneficiat.

    ”Am facut eu ceva gresit oare? Semănată pe 15 iulie, a primit 20 de litri a doua zi după semănat, a avut peste 100 de litri pe metrul pătrat de la semănat și cu toate astea nu văd rezultatul promis”, a spus fermierul, atașând și imagini cu cultura plăpândă din câmp.

    Fermier: ”Puneai niște mazăre din sac și erai pe minim cu cheltuielile”

    Zeci de comentarii s-au adunat în primele două ore de când a fost postat filmulețul, cei mai mulți colegi fermieri exprimându-și opiniile cu privire la problemele ce ar fi putut ”bloca” dezvoltarea plantelor.

    ”Stai bine! La mine am crezut că e de la lipsă de apă, dar și după 30 litri, care au venit la 20 zile de la semănat, atât a reușit să se ridice și acolo a rămas”, a scris un fermier care a și puz o poză în care plantele de Crotalaria Juncea arată ca abia răsărite.

    Stadiul culturii de Crotalaria în octombrie, potrivit unui fermier

    Alt agricultor a spus că ar putea fi vorba despre remanența unui erbicid, dar Alexander Degianski a spus că șansele sunt minime ca acest lucru să se întâmple întrucât ”singurul erbicid dat a fost Floramix, în faza de burduf, când 99% din erbicid nu a atins solul”. Mai mult, Degianski a precizat că Crotalaria este în același stadiu și pe alte cinci hectare pe care le-a avut anterior semănate cu rapiță.

    Alți fermieri s-au arătat intrigați de situație, mărturisind că se bucură că nu au mizat pentru această cultură de acoperire. „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul! Puneai niște mazăre din sac și erai pe minim cu cheltuielile!”, a spus un fermier din județul Iași, în timpul ce altul s-a arătat mulțumit că nu a cultivat și el Crotalaria: ”Văleu …am vrut să folosesc și eu. Dacă nu merge la domnul Degianski, atunci la mine sigur nu…”.

    Un singur fermier care a cultivat, de asemenea, Crotalaria Juncea, a publicat și o fotografie în care cultura este una care arată bine, în județul Satu Mare.

    Crotalaria Juncea – fotografie postată de un fermier din Satu Mare

    Comerciantul semințelor de Crotalaria indică trei cauze pentru care plantele ar fi putut rămâne mici

    În apărarea culturii de Crotalaria Jundea a sărit cel care vinde sămânța acestei plante în România, Salmen Markus:

    ”Ar fi 3 cauze, din ce am mai întâlnit. Nu peste tot este perfectă cultura, dar în 70% din cazuri arată bine, chiar foarte bine. Din 3000 de hectare semănate anul ăsta, 2200–2500 arată bine.

    Poate fi de la erbicid — cred că în proporție de 90%, pentru că aceeași problemă o mai am la două sole din Ialomița și Brăila, dar și în Polonia, unde a crescut 20–30 cm și s-a oprit, iar vârful a fost tot timpul galben.

    Temperaturile destul de scăzute anul ăsta în august, comparativ cu anul trecut, au făcut ca ritmul de creștere să nu fie constant. În combinație cu remanența de erbicid, a dus la situația de la tine.

    Poate fi pH-ul solului, dar nu cred în cazul tău.

    Interval optim: 6,0 – 7,5
    • În acest interval, activitatea bacteriilor fixatoare de azot (Rhizobium spp.) este maximă, iar absorbția elementelor nutritive (N, P, K, S, Ca, Mg etc.) este echilibrată.

    Sub pH 5,5:
    • Fixarea biologică a azotului scade brusc (nodulii devin puțini și mici).
    • Fosforul și molibdenul devin greu disponibili.
    • Creșterea rădăcinii pivotante este mai lentă.

    Peste pH 8,0:
    • Fierul, manganul, zincul și borul devin mai puțin disponibili.
    • Se observă cloroză ușoară la frunzele tinere.

    Dar 90% este o remanență de la erbicid.

    Am atașat câteva poze de la fermieri din Satu Mare, Brașov, Buzău, Alba.

    Da, Crotalaria este regina covoarelor vegetale, pentru beneficiile pe care le are pentru sol — garantat.

    Are și ea chichițele ei, poate unele nici eu nu le știu după 5 ani de testări.

    De exemplu, am un fermier în Buzău cu care am început acum 3 ani — în primul an planta nu a crescut decât 30–40 cm, dar a observat că pe sola respectivă nu a avut băltiri, deși știa că în fiecare an apar probleme de acest tip. Anul trecut, fermierul a pus 200 de hectare — am pus câteva poze și am făcut și analize la solele unde a fost Crescent Sunn — iar anul ăsta are 400 de hectare, pentru că planta chiar a funcționat”.

    Colaj Crotalaria Juncea
    Colaj postat de Salmen Markus cu Crotalaria

     


    Te-ar mai putea interesa

    DNA: Un primar și-a dat propriei asociații pășune cu preț redus și o prelungire de contract cu încă 10 ani Avans APIA 2025. Suma pe cap de oaie și de capră care se achită la prima tranșă din subvenții Situație fără precedent în oierit. Nicolae Cioranu: Centrele de colectare sunt goale, cumpără animale doar când au contracte

    Ultimele știri

    Fermier dezamăgit de ”regina covoarelor vegetale”: ”La pomul lăudat nu te duci cu sacul” Fost ministru: Unul din patru români lucrează la negru. Agricultura, printre domeniile unde această practică s-a înțelenit Comisia Europeană a aprobat subvenția de 3.000 euro/hectar pentru fermierii români