Ferma unde rumegatul fiecărei vaci este monitorizat, iar șrotul de soia a fost înlocui cu fasolea de câmp
Violina Gorcinschi-Jitaru -
Fermă de 240 de vaci în Flandra – inovație și tradiție, rețeta succesului unui fermier belgian. Daniel Buda, deputat în cadrul Parlamentului European, a efectuat ieri, marți – 14 octombrie, o vizită la o fermă cu vaci de lapte în apropierea Bruxelles-ului. Acesta a rămas impresionat de modul în care tehnologia, îmbinată cu tradiția conservată și practicile de bunăstare a animalelor, pot aduce succesul pentru fermierii europeni.
”Ieri, alături de colegi deputați din Parlamentul European, am vizitat o fermă de lapte aflată la mai puțin de o oră de Bruxelles — un exemplu concret al modului în care inovația și respectul pentru animale pot merge mână în mână. Nu putem construi legislație europeană eficientă dacă nu înțelegem realitățile din teren. Iar această vizită a fost o dovadă clară că fermierii europeni, indiferent de țară, se confruntă cu provocări similare, dar și cu oportunități uriașe atunci când investesc în tehnologie și bunăstare animală”, relatează Daniel Buda.
Fermă de peste 240 de vaci în Flandra. Sistem de monitorizare și furajare sustenabilă
Europarlamentarul român a fost întâmpinat un tânăr fermier care a moștenit afacerea familiei și colaborează astăzi cu mari branduri europene din industria lactatelor. Ferma sa, cu un efectiv de peste 240 de vaci de lapte, este considerată una dintre cele mai performante din Flandra și a fost distinsă cu premiul Agrafiek pentru accentul pus pe bunăstarea animalelor și sustenabilitate.
Totul este atent monitorizat — fermierul începe inseminarea la vârsta de 13–14 luni. Fiecare vacă poartă un colier cu senzori conectați la un software care indică dacă animalul este fertil sau dacă apar semne de boală ori disconfort. Vacile din zona de muls au fiecare un mic dispozitiv inteligent și învață singure drumul către mulgătoare. Sistemul măsoară cât mestecă, cât rumegă și alertează fermierul dacă ceva nu este în regulă: „Atenție, vaca A nu rumegă normal.” Un exemplu clar de digitalizare aplicată pentru bunăstarea animalelor și o gestionare modernă a fermei.
Grajdul este echipat cu senzori pentru ploaie, iar întregul flux de producție este digitalizat. În ultimii 30 de ani, ferma nu a cumpărat niciun animal din afară, ceea ce arată un model durabil și sănătos de creștere și selecție.
Un alt detaliu impresionant: în timp ce în România cosim iarba de două ori pe an, aici se realizează până la 7 cosiri — dovadă a productivității obținute printr-o bună gestionare a resurselor, chiar și pe suprafețe limitate.
Fermierul a reușit, de asemenea, să înlocuiască parțial soia importată cu fasolea de câmp, reducând dependența de importuri — o decizie inteligentă, care ar putea fi extinsă și în alte regiuni ale Europei, cu sprijinul politicilor agricole potrivite.
Citește și: Ferma de familie cu venit anual de peste jumătate de milion de euro și niciun angajat
O dificultate întâmpinată de tânărul fermier, însă, este împărtășită și de ai noștri – birocrația.
”Am constatat, totodată, că birocrația îi apasă și pe fermierii din Belgia, la fel ca pe cei din România. Regulile sunt tot mai complexe, iar respectarea lor necesită mult timp și resurse. Așadar, simplificarea legislației agricole europene nu este doar o necesitate românească, ci o prioritate comună pentru toți fermierii din Uniunea Europeană. Astfel de exemple ne arată că agricultura europeană are viitor atunci când combinăm tradiția cu inovația, iar fermierii au parte de reguli simple, corecte și predictibile”, a afirmat eurodeputatul.
