Ce se întâmplă dacă un teren agricol este lăsat pârloagă – legislație, sancțiuni


Ce se întâmplă dacă un teren agricol este lăsat pârloagă. Numeroase terenuri agricole rămân nelucrate timp mai mulți ani, fie din lipsă de resurse, fie din neînțelegeri între moștenitori sau din neglijență. Mulți fermieri nu știu, însă, că legea nu permite ca terenurile agricole să fie lăsate permanent pârloagă, deoarece acestea fac parte din fondul funciar al țării și au o destinație strict agricolă. În acest articol aflați care sunt consecințele legale, fiscale și administrative atunci când un teren este lăsat neexploatat.
Conform Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar și Legii nr. 45/2009 privind organizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), terenul pârloagă este terenul agricol care nu este lucrat o perioadă îndelungată, pierzându-și capacitatea de producție, explică sfat-avocat.ro.
Poate fi vorba despre:
– terenuri nelucrate timp de cel puțin 2 ani consecutivi;
– terenuri invadate de buruieni, arbuști sau mărăcini;
– terenuri degradate prin lipsa lucrărilor agricole minime.
În esență, pârloaga înseamnă neutilizarea terenului agricol potrivit destinației sale, fapt sancționat de lege.
Obligațiile legale ale proprietarilor de terenuri agricole
Conform art. 78 din Legea nr. 18/1991, proprietarii de terenuri agricole sunt obligați să asigure cultivarea și întreținerea acestora. Legea prevede expres că:
„Proprietarii terenurilor agricole au obligația de a le exploata potrivit categoriei de folosință, de a menține fertilitatea solului și de a preveni degradarea acestuia.”
Această obligație este valabilă indiferent dacă terenul este lucrat direct de proprietar sau dat în arendă.
Teren lăsat permanent pârloagă – consecințe juridice
Dacă terenul este lăsat pârloagă o perioadă îndelungată, pot interveni mai multe consecințe legale și financiare:
a) Pierderea subvențiilor APIA
– Terenurile necultivate nu sunt eligibile pentru plata pe suprafață de la APIA – Agenția pentru Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Excepție fac suprafețele care sunt declarate ca teren nelucrat și care beneficiază, în cadrul cererii unice de plată, de un sprijin separat;
– Fermierul riscă penalități și excluderea de la plată pentru 3 ani consecutivi;
– APIA poate solicita returnarea sumelor încasate necuvenit.
Citește și: Terenuri lăsate pârloagă într-un mare județ agricol!
b) Impunerea de sancțiuni administrative
Primăria sau direcția agricolă județeană pot dispune:
– amenzi între 100 și 500 lei/ha, pentru neîntreținerea terenului;
– somarea proprietarului pentru repunerea terenului în circuit agricol;
– sesizarea Ministerului Agriculturii, dacă neglijența persistă.
c) Taxe fiscale majorate
Conform Codului fiscal, art. 465 alin. (2), pentru terenurile agricole nelucrate timp de 2 ani consecutivi, impozitul se poate majora cu 500%, începând cu al treilea an.
Aceasta este una dintre cele mai severe sancțiuni aplicate la nivel local.
d) Posibilitatea concesionării forțate
Dacă terenul este lăsat în paragină o perioadă lungă, primăria poate propune introducerea lui în programe de arendare sau concesionare către fermieri activi, cu acordul proprietarului sau prin decizie administrativă, dacă acesta nu răspunde notificărilor.
De ce statul sancționează terenurile nelucrate?
- Terenurile agricole fac parte din fondul funciar național, resursă de interes public;
- Menținerea terenurilor productive contribuie la siguranța alimentară și protecția solului;
- Pârloagele contribuie la răspândirea dăunătorilor și buruienilor, afectând culturile vecinilor;
- România, ca stat membru UE, are obligația de a păstra suprafețele agricole în stare bună pentru a primi fonduri PAC (Politica Agricolă Comună).
Citește și: Serviciul GRATUIT pentru proprietarii de terenuri, dar pentru care unele firme încă cer bani

Ce poate face proprietarul pentru a evita sancțiunile
Iată câteva soluții la diferite probleme care duc la imposibilitatea de a lucra terenul pentru proprietari:
- Nu are resurse să cultive terenul – încheiere contract de arendă cu fermieri locali;
- Locuiește în altă localitate – desemnarea unui mandatar pentru administrare;
- Terenul este în litigiu – notificarea primăriei și suspendarea sancțiunilor până la soluționare
- Teren degradat sau infestat – solicitarea sprijinului Direcției Agricole pentru refacerea solului
- Nu poate lucra temporar terenul – înscrierea într-un program de reconversie / pârloagă ecologică cu acord APIA
Excepții – când terenul poate fi lăsat temporar nelucrat
Legea permite menținerea terenului necultivat dacă există motive obiective, precum:
– lucrări de reconversie agricolă (ex: trecerea de la pășune la livadă);
– refacerea solului prin rotația culturilor;
– lucrări de drenaj, defrișare sau curățare;
– utilizare temporară ca pajiște naturală;
– înscrierea terenului în programul de bunăstare a solului (GAEC).
Aceste cazuri trebuie declarate la APIA sau la primărie pentru a evita penalitățile.
Baza legală
- Legea nr. 18/1991 – privind fondul funciar;
- Legea nr. 45/2009 – organizarea activității MADR;
- Codul fiscal, art. 465 alin. (2);
- Regulamentul (UE) 2021/2115 – condiționalități pentru plățile agricole;
- HG nr. 963/2016 – privind controlul exploatării terenurilor agricole.
Terenurile lăsate pârloagă – Concluzie
– Proprietarii de terenuri agricole au obligația legală de a le menține productive, chiar dacă nu le exploatează personal.
– Lăsarea terenului pârloagă atrage pierderi de subvenții, amenzi și impozite majorate, iar în unele cazuri, terenul poate fi concesionat altor fermieri.
– Soluția legală este arendarea, asocierea sau reconversia terenului, pentru a evita sancțiunile și degradarea solului.