Comisar de două ori, Franz Fischler analizează încălzirea globală la rece: Temperaturile vor crește cu 3-4 grade. Cum poate solul să salveze omenirea
Gabriela Gimbășanu -
Franz Fischler este una dintre cele mai puternice voci ale agriculturii la nivel mondial. Cu două mandate de comisar european pe acest domeniu – între 1994-2004, politicianul și consultantul austriac s-a aflat zilele trecute la București pentru a participa la conferința ”Viziunea pe termen Mediu și Lung: Transformarea Agriculturii și a Dezvoltării Rurale în România”, organizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Banca Mondială.
Pentru Franz Fischler, încălzirea globală este cel mai mare pericol pentru agricultură și pentru omenire în general.
“În ceea ce privește schimbările climatice există în continuarea îngrijorarea manifestată de toate țările membre UE pentru acest fenomen. Trebuie să conștientizăm că există o diferență uriașă între încălzirea de deasupra nivelului mării și încălzirea înregistrată deasupra uscatului. Eu cred că ne vom confrunta cu o încălzire globală de 3-4°C, nu doar cu 2°C”, a declarat fischler la București.
Invazie de noi dăunători
El a arătat că din consecințele încălzirii globale sunt evidente: creșterea condițiilor și fenomenelor meteo anormale și intensificarea dezastrelor naturale – indiferent dacă vorbim de inundații, furtuni sau secetă. ”Încălzirea globală va determina apariția unor noi dăunători și o răspândire diferită a acestora”, a declarat fostul comisarul european pentru agricultură.
Comisarul austriac a subliniat faptul că, printre cele mai importante fenomene care se manifestă din cauza încălzirii globale sunt: eroziunea solurilor și intensificarea procesului de degradare a solului.
Limitarea emisiilor de carbon până în 2030
Specialiștii au indentificat trei posibile domenii de acțiune pentru combaterea încălzirii globale: ameliorare, adaptare și rezistență. “Este foarte bine că aceste trei domenii de acțiune sunt de mare interes pentru instituțiile statului român. Țintele menționate în strategia elaborată vizează limitarea amprentei de carbon a sectorului agricol din România la 20.000 gr până în 2030. Este de apreciat și faptul că doriți ca 90% din infrastructura principală de irigații să redevină operațională până în 2030. Cred că acest lucru este realizabil și aș sprijini foarte mult realizarea acestui sistem. Este important să vă stabiliți niște priorități pentru dezvoltarea sectorului de irigații într-un mod eficient”, ne-a spus austriacul, care a fost la conducerea Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în perioada 1995-2004.
Trebuie crescut conținutul de humus în sol
Emisile de gaze cu efect de seră afectează toate statele de la nivel mondial și este foarte important să găsim noi soluții pentru diminuarea emisiilor de carbon. “Vechile scheme, vechile modele trebuie regândite în așa fel încât să fie proiectate ținând cont de consecințelor deja manifestate în ceea ce privește schimbările climatice. Un aspect important este păstrarea și îmbunătățirea calității solului. Solul este cel mai bun și cel mai ieftin depozit de carbon. Dacă am crește conținutul de humus în sol până la nivel normal, atunci am putea înmagazina totalul emisiilor de gaz cu efect de seră de pe 15 ani. Există un potențial enorm care nu a fost valorificat la adevăratul potențial”, a vorbit comisarul autriac, despre soluția cea mai ieftină de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Volatilitatea pieței europene
Studiile efectuate asupra pieței europene au demonstrat faptul că piața este din ce în ce mai volatilă. “Vestea bună este că din 2009 tendința pentru prețurile bunurilor agricole s-a schimbat. În urmă cu 30 de ani ne confruntasem cu o tendință descrescătoare, dar acum observăm o creștere. Experții sunt de părere că această tendință va continua. Vestea proastă este că va crește și volatilitatea. Această creștere este determinată de manifestarea mai accentuată a dezastrelor naturale, dar și a faptului că avem un an agricol bun, după care avem un an agricol prost. Este foarte important să ne stabilim prioritățile în funcție de specificul țării în așa fel încât să devenim cât mai competitivi pe o piață din ce în ce mai volatilă”, a precizat Franz Fischler, cel care a ocupat, timp de două mandate consecutive, funcția de comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Discuție informală cu jurnaliștii români
Alături de ministrul Daniel Constantin și de fostul comisar pentru agricultură Dacian Cioloș, Franz Fischler a luat parte la o discuție informală cu presa care acoperă zona de agricultură în România. La întâlnire a participat și Vlad Macovei, directorul Agrointeligența, prilej bun pentru a prezenta fostului oficial la Bruxelles care sunt problemele cu care se confruntă la acest moment fermierii de la noi din țară.
Foto: Facebook.com/DanielConstantin, www.salzburg.com
