Subvenția pentru cultura de sfeclă de zahăr în 2015: APIA va plăti fermierilor 840 euro/ha
agrointeligenta.ro -
Subvenția plătită în 2015 pentru cultura de sfeclă va ajunge la 840 de euro/ha, au anunțat reprezentanții Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură în cadrul primei ediții a Conferinței Naționale a Sfeclei de Zahăr.
Fermierii români care cultivă sfeclă de zahăr vor fi mai motivați în acest an agricol, când reprezentanții APIA au anunțat că subvenția plătită pentru un hectar va ajunge la 840 de euro. Suma ar acoperi p mare parte din costurile înființării culturii de sfeclă, spun cultivatorii, care speră că sprijinul va revigora sectorul zahărului românesc.
În prezent, în România mai funcționează patru fabrici de zahăr, dintre care cea mai mare este Agrana din Roman, acolo unde se produc cele mai cunoscute branduri autorhtone de zahăr – Mărgăritar și Coronița.
Am avut 33 de fabrici, iar odată cu dispariția lor s-a dus și interesul fermierilor români de a investi în cultura de sfeclă de zahăr.
Situația are toate șansele să se schimbe începând din acest an, când APIA va plăti o subvenție consistentă pentru această plantă – de aproximativ 840Euro/ha. În cadrul primei ediții a Conferinței Naționale a Sfeclei de Zahăr, reprezentanții Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură au prezentat schemele de plată pe suprafață în acest sector.
Condiții pentru sprijinul cuplat la sfecla de zahăr
Un mare merit al creșterii acestui sprijin este introducerea plăților cuplate pentru care fermierii pot opta în cadrul cererii unice de plată.
Pentru a primi mai mulțăi bani, cultivatorii trebuie să prezinte la cererea subvenției și un contract valabil cu una dintre fabricile de prelucrare a sfeclei de zahăr.
”Contractul se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/mp; rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de constatare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ. Lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru sprijinul cuplat”, se arată în Ordinul 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.
Fermierii trebuie, totodată, să facă dovada comercializării unei producţii minime de 26.400 kg/ha, pe bază de factură fiscală pentru persoanele juridice şi pe bază de adeverinţă eliberată de fabrica de zahăr pentru persoanele fizice, care se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent.
”Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002. Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea ”sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea ”Necesar propriu” şi ”Interzisă comercializarea” sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate sau adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent”, se mai arată în actul normativ, care precizează și cantitatea minimă de sămânţă necesară la hectar, care, la sfecla de zahăr este de 1,2 UG/ha.
Fermierul român are nevoie de expertiză tehnologică pentru a ține pasul cu vremurile și a performa corespunzător. Înainte de Revoluție, în România existau 255.900 ha cultivate cu sfeclă de zahăr, acum avem 23.580 ha, adică mai puțin de o zecime. Dar, din punctul de vedere al producției pe ha, 2014 a fost un an record – Sorin Chelmu, directorul executiv al Centrului de Comunicare al Fermierilor din România
Ingrijorări privind eliminarea cotelor de zahăr din 2017
Unul dintre subiectele dezbătute în cadrul Conferinței Naționale a fost impactul pe care îl va avea dispariția cotei de zahăr, după 2017 și cum se pot pregăti fermierii pentru a trece cu bine acest prag important pentru piață.
“Producătorii de la noi au nevoie de o creștere a productivității și a producției, pentru a rămâne competitivi și după 2017. România se poate baza pe o serie de puncte forte în acest sector. Avem în primul rând terenuri propice pentru cultura de sfeclă de zahăr și condiții climatice bune. Pe de altă parte, la noi suprafața medie exploatată într-o fermă de sfeclă este de 24 ha, peste dublul mediei europene care este de 10 ha. Suntem însă în urmă din punctul de vedere al randamentului culturii și al calității producției”, a atras atenția dr. Ioan Gherman, președinte al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.
Concluzia principală a întâlnirii cultivatorilor de sfeclă de zahăr din România a fost aceea că producătorii sunt foarte interesați de noile tehnologii dar și de modul în care pot folosi banii europeni. Fapt cu atât mai important cu cât în momentul dispariției cotei de zahăr, din cauza productivității scăzute și în lipsa unor strategii coerente, cultivatorul român de sfeclă ar putea avea serioase dificultăți în a rezista pe piață.
Foto: www.ukagriculture.com
