Bolile și dăunătorii porumbului: cum evitați pierderile de producție
agrointeligenta.ro
Bolile și dăunătorii porumbului pot reduce producția cu până la 100% în anii dificili. De la fitotoxicitatea provocată de erbicide până la atacul unor dăunători precum Ostrinia nubilalis, Helicoverpa armigera sau Diabrotica virgifera, cultura porumbului este expusă mai multor factori care afectează atât producția, cât și calitatea recoltei.
În acest articol explicăm cum recunoști principalele boli și dăunători la porumb, ce simptome apar în câmp, ce impact pot avea asupra producției și ce măsuri de protecție pot fi aplicate pentru limitarea pierderilor.
De ce producțiile de porumb din România rămân sub potențial
În 2026, suprafața cultivată cu porumb în România este estimată la aproximativ 1,56 milioane de hectare. De la an la an, această suprafață scade din cauza condițiilor climatice tot mai dificile, dar și a impactului unor factori tehnologici care sunt adesea subestimați: fitotoxicitatea provocată de erbicide, atacul dăunătorilor și instalarea bolilor.
La nivelul Uniunii Europene, media producțiilor de porumb se situează între 6,8 și 7 t/ha. În România, media este de aproximativ 4,5-5 t/ha, cu fluctuații importante de la un an la altul. Diferența de peste 2 t/ha se menține chiar și în anii favorabili din punct de vedere climatic – pentru că fermierii încă se obișnuiesc cu adoptarea unei tehnologii mai atente și la cultura porumbului.
Dacă în trecut accentul era pus aproape exclusiv pe fertilizare și controlul buruienilor, astăzi performanța culturii de porumb depinde de o atenție mult mai mare acordată întregului sistem de protecție a plantei.
Pentru a te apropia de nivelul productiv al fermelor performante din Uniunea Europeană, este important să acorzi atenție celor trei factori majori care generează pierderi în cultură:
• fitotoxicitatea provocată de erbicide;
• atacul dăunătorilor;
• bolile care apar ca urmare a rănilor și stresului produs de dăunători.
Fitotoxicitatea provocată de erbicide: când produsul „prieten” devine dușman
Fitotoxicitatea poate apărea în urma utilizării unor erbicide din grupe diferite, precum amidele (dimetenamid), triketonele (isoxaflutol, mesotrione, tembotrione), sulfonilureicele (nicosulfuron, rimsulfuron, foramsulfuron, tiencarbazon) sau derivații auxinici (2,4-D, dicamba, fluroxipir).
Manifestarea simptomelor diferă în funcție de stadiul de dezvoltare al porumbului.
Erbicide din grupa amidelor. În stadiul de 2-3 frunze se observă răsucirea frunzelor, iar în cazurile severe acestea se îndoaie în unghi drept. Ulterior apar îngroșarea și deformarea limbului foliar.
Erbicide din grupa triketonelor. În stadiul de 5-6 frunze apare decolorarea frunzelor, în special la frunza a treia și la frunzele tinere. În situații severe, țesuturile devin translucide.
Erbicide din grupa sulfonilureicelor.Simptomele devin vizibile în stadiul de 8-10 frunze și includ: frunze mai late și mai scurte decât normal, aspect gofrat, răsuciri ale frunzelor, pete albe sau roșiatice pe marginea limbului.
Erbicide „hormonale”..Simptomele nu apar întotdeaună imediat după tratament. În zilele următoare aplicării se poate observa un comportament anormal al plantelor, iar în stadiul de 8-10 frunze pot apărea: căderea plantelor în toate direcțiile, tulpini fragile, casante, aspect de „baionetă” al cornetului care adăpostește paniculul, rădăcini coronare sudate, plante fără știuleți, știuleți multipli sau tăciunați.
Impact asupra producției
Pierderile de producție pot varia între 10% și 100%, în funcție de intensitatea fitotoxicității. În majoritatea situațiilor întâlnite în câmp, reducerea producției se situează între 10 și 30%.
Recomandare pentru reducerea efectelor fitotoxice
Kerafol – 2 l/ha
Rootip Basic – 2 l/ha
Fertilizant cu conținut ridicat de fosfor (eventual și zinc) pentru refacerea rapidă a aparatului radicular.
Dăunătorii porumbului: de la o singură larvă la pierderea unei tone de producție
Atacul dăunătorilor nu produce doar pierderi directe de producție. În multe situații, acesta creează și porți de intrare pentru agenții patogeni care afectează calitatea recoltei și favorizează apariția micotoxinelor.
Ordinul Lepidoptera
Principalele specii:
Buha semănăturilor (Agrotis segetum)
Omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera)
Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis)
Simptome observate între 4-6 frunze și înflorire
Agrotis segetum
- orificii pe frunze, în special pe marginea limbului;
- ofilirea plantelor în stadiile timpurii.
Ostrinia nubilalis
- perforări simetrice ale frunzelor;
- rosături la subsuoara frunzelor;
- pătrunderea larvelor în tulpină.
Simptome observate de la înflorire până la maturitate
Ostrinia nubilalis
- galerii în tulpini și știulete;
- panicule rupte;
- frângerea tulpinilor;
- căderea știuleților prin ruperea pedunculului.
Helicoverpa armigera
- atac în vârful știuletelui;
- consumarea mătăsii;
- perforarea perpendiculară a știuletelui.
De ce sunt periculoși?
Pe lângă reducerea MMB-ului și pierderile provocate prin frângerea tulpinilor și pedunculilor, larvele favorizează instalarea unor agenți patogeni precum:
• Fusarium spp. – producător de fumonisine;
• Aspergillus spp. – producător de aflatoxine.
Combatere
Controlul eficient se poate realiza cu: CORAGEN – 125 ml/ha
Pentru eficiență maximă, tratamentul trebuie aplicat pe baza monitorizării zborului adulților și a avertizărilor fitosanitare.
Ordinul Coleoptera
Viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera)
Larvele produc cele mai importante pagube:
• atac în focare;
• rădăcini coronare devorate;
• căderea plantelor cu simptom caracteristic de „gât de gâscă”;
• știuleți cu goluri.
Adulții produc pagube înainte de înflorire și se hrănesc cu:
• cuticula frunzelor;
• mătase;
• polen;
• boabele din vârful știulelui.
Ordinul Homoptera
Afidele (Metopolophium dirhodum, Sitobion avenae, Rhopalosiphum maidis)
Afidele se localizează în general sub frunzele de la bază și injectează o salivă toxică (toxomiază), antrenând simptomele următoare:
• dezvoltare încetinită a plantei;
• frunzele tinere prezintă striuri longitudinale fine, albicioase, asemănătoare simptomelor de virusuri;
• îngălbenirea cornetului foliar, frunzele se gofrează;
• striurile dau un aspect îngalbenit parcelei;
• deformări, chiar și răsucirea frunzelor tinere;
• atacul are loc în stadiul de 8-10 frunze, în momentul formării paniculului – acesta va fi atrofiat;
• prezența dejecțiilor dulci (roua de miere) și ulterior a fumaginei.
Înainte de înflorire, dezvoltarea masivă a populațiilor poate provoca pierderi foarte importante prin afectarea polenizării și a fotosintezei.
Impact asupra producției
Pierderile provocate de dăunători sunt frecvent cuprinse între 20 și 40%, dar în anumite situații pot ajunge la 100%.
Recomandare de tratament
- FASTER DELTA – 0,3 – 0,5 l/ha (în doză adaptată dăunătorului țintă)
- MOSPILAN SP – 0,1 kg/ha
Intervenția trebuie realizată imediat dupa identificarea dăunătorilor, fără a aștepta apariția efectelor vizibile asupra culturii.
Bolile porumbului: consecința directă a stresului și a atacului de dăunători
Multe dintre bolile importante ale porumbului se instalează după ce plantele au fost afectate de stres sau rănite de dăunători.
Helmintosporioza (Exserohilum turcicum) – Pătarea cenușie a frunzelor
Simptome
- infecția începe printr-o pată gălbuie, punctiformă pe frunzele afectate, fiind punctul de plecare al unei pete care va deveni fuziformă și verde închis, apoi gri-cenușie;
- petele se dezvoltă paralel cu nervurile și pot avea un aspect uleios;
- ulterior, un praf negricios apar pe aceste pete corespunzător cu sporularea ciupercii;
- petele se multiplică și progresează până la invadarea întregului limb foliar.
Impact asupra producției
Pierderile de producție pot fi majore, în funcție de incidența și frecvența atacului, contextul climatic (cald sau rece, umed sau secetos) prin alterarea umplerii bobului (scăderea MMB-ului).
Pătarea în ochi a frunzelor (Kabatiella zeae)
Simptome
- Prezența unor pete mici, circulare care nu depășesc 4 mm diametru;
- Pete cu centrul albicios, limitat de un contur brun-purpuriu;
- Un halou translucid bine vizibil în transparență care înconjoară fiecare pată;
- Petele se înmulțesc și afectează întregul aparat foliar, panușile și chiar tulpina.
Impact asupra producției
În condițiile climatice umede și reci persistente, pătarea în ochi a frunzelor se va dezvolta pe ansamblul limbului foliar și provoacă o uscare precoce a acestora ceea ce conduce la o sistăvire a boabelor.
Tăciunele comun și tăciunele zburător (Ustilago maydis și Sphacelotheca reiliana)
Simptome
- se instalează pe cea mai mică rană și se dezvoltă pe toate organele în creștere;
- dezvoltarea de tumori pe organele tinere, inflorescențe mascule sau femele, frunze, tulpini la nivelul mugurilor axilari și știulete.
Fuzarioza știuleților (Fusarium graminearum)
Simptome
- se dezvoltă un miceliu roz, de la vârful către baza știuleților;
- se observă mătasea și panușile lipite, rahis putrezit, boabele se afundă;
- boala este adesea consecința unei agresiuni la nivelul bobului (Ostrinia);
- producere de micotoxine care afectează calitatea recoltei (deoxivalenol – DON, zearalenone, fumozine);
Un aspect esențial
Tratamentele trebuie aplicate preventiv sau la apariția primelor simptome de boală. După sporularea fungilor, intervențiile nu mai sunt preventive și nici curative, ci doar antisporulante, cu eficiență redusă.
Condițiile climatice din timpul maturării sunt deteminante în dezvoltarea bolii. Miecliul se dezvoltă în detrimentul amidonului din bob, iar bobul este ușor.
Recomandări pentru protecția culturii
Pentru combaterea acestor boli foliare recomandăm:
Aceste produse pot fi aplicate individual sau în combinații, în funcție de agentul patogen identificat în câmp.
Ce trebuie să reții
Diferența dintre o cultură de 5 t/ha și una de 7 t/ha nu este dată doar de fertilizare sau de cantitatea de precipitații. În foarte multe situații, pierderile apar din cauza unor probleme care trec neobservate la început: fitotoxicități, atacuri de dăunători și boli instalate ulterior.
Pentru o evaluare rapidă a solelor de porumb și recomandări personalizate, scrie-ne aici și programează o întâlnire cu specialistul NATUREVO din zona ta.
Material realizat de Nicu Vitalus, Reprezentant Tehnic NATUREVO
