Dronele vs. fragmentarea terenurilor. Nicu Vasile, fermier: ”Riscă să devină o sursă de conflicte, pierderi economice și insecuritate juridică”
Roxana Dobre – Agrointeligența
Tratamentele cu drona, în contextul fragmentării terenurilor agricole, riscă să devină să devină ”o sursă de conflicte, pierderi economice și insecuritate juridică”, consideră fermierul Nicu Vasile din județul Călărași. Fostul președintel al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) consideră că extinderea acestei tehnologii trebuie însoțită de un cadru legislativ și tehnic adaptat realităților din România, pentru a evita conflicte între fermieri și riscuri pentru culturi și mediu.
Nicu Vasile a avertizat ieri, duminică – 28 iunie, într-o postare făcută pe pagina sa de socializare că fără un cadru legislativ și tehnic adaptat realităților din agricultura României, această tehnologie riscă să genereze mai multe probleme decât soluții. Conform acestuia, în prezent, numărul produselor de protecție a plantelor autorizate în mod specific pentru aplicare aeriană – fie prin aviație utilitară, fie prin drone – este limitat.
Fermierul Nicu Vasile: Fără un cadru legislativ această tehnologie riscă să genereze mai multe probleme decât soluții
Fermierul Nicu Vasile a arătat în postarea sa că digitalizarea agriculturii este inevitabilă, iar utilizarea dronelor pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor reprezintă un progres tehnologic important. Conform acestuia, însă progresul nu poate înlocui regulile iar fără un cadru legislativ și tehnic adaptat realităților din agricultura României, această tehnologie riscă să genereze mai multe probleme decât soluții.
”Marea vulnerabilitate a agriculturii românești este fragmentarea excesivă a terenurilor. Avem un număr foarte mare de sole mici, amplasate una lângă alta, cultivate cu specii diferite, aflate în stadii diferite de vegetație și exploatate de fermieri diferiți. În aceste condiții, aplicarea tratamentelor cu drone ridică o problemă majoră: deriva picăturilor. Aerosolii generați în timpul tratamentelor pot fi preluați de curenții de aer și transportați la distanțe considerabile, afectând culturile vecine sau chiar exploatații aflate la kilometri distanță. Rezultatul poate însemna fitotoxicitate, compromiterea culturilor sensibile, pierderi economice importante și conflicte între fermieri. În multe situații va fi aproape imposibil să se demonstreze cu certitudine sursa contaminării”, a arătat Nicu Vasile.
Nicu Vasile: Numărul produselor de protecție a plantelor autorizate pentru aplicare aeriană – limitat
Fermierul a mai spus că în prezent, numărul produselor de protecție a plantelor autorizate în mod specific pentru aplicare aeriană – fie prin aviație utilitară, fie prin drone – este limitat.
”Tehnologia de aplicare influențează dimensiunea picăturilor, dispersia și riscul de derivă, iar utilizarea unor produse fără omologare pentru această metodă poate amplifica riscurile pentru culturi și pentru mediu. În lipsa unor reguli clare, agricultura românească se poate confrunta cu un val de litigii între fermieri privind despăgubirile pentru culturile afectate. Instanțele vor fi chemate să stabilească responsabilități într-un domeniu în care probele sunt greu de administrat, iar tensiunile din mediul rural se vor accentua”, a menționat fermierul.
Conform acestuia, de aceea, înainte de autorizarea pe scară largă a utilizării dronelor pentru tratamente fitosanitare, România trebuie să rezolve problemele structurale ale agriculturii.
”Prima prioritate trebuie să fie modernizarea legislației privind contractul de arendă și stimularea schimburilor voluntare de terenuri, astfel încât să fie încurajată comasarea exploatațiilor agricole. Tehnologia de ultimă generație nu poate produce rezultate optime într-o agricultură extrem de fragmentată. În același timp, este necesară definirea clară a ceea ce înseamnă fermă mică, mijlocie și mare, nu exclusiv prin numărul de hectare, ci și prin criterii economice și de performanță: valoarea producției, gradul de mecanizare, nivelul investițiilor, productivitatea și contribuția la securitatea alimentară. Trebuie să înțelegem un adevăr fundamental: fermierii români nu mai concurează între ei. Ei concurează cu agricultori din întreaga lume. Piața din România nu mai aparține exclusiv producătorilor români, ci celor care reușesc să producă mai eficient, mai ieftin și mai competitiv. În această competiție globală, multe state își construiesc politici agricole și comerciale extrem de agresive pentru a câștiga piețe de desfacere și influență economică”, a subliniat Nicu Vasile.
Fermierul călărășean a mai arătat că din păcate, în ultimii 36 de ani, România a plătit un preț foarte ridicat. ”Am pierdut numeroase capacități de procesare, piețe interne și externe și avantajele competitive pe care le aveam odinioară. În multe sectoare, am devenit mai degrabă o piață de desfacere decât o economie agricolă orientată spre performanță. O agricultură care urmărește doar obiective sociale sau electorale, fără competitivitate economică, nu poate rezista într-o piață globală”, a menționat aceasta.
Conform ing. Nicu Vasile, viitorul agriculturii românești nu înseamnă doar acces la tehnologii moderne, ci și reforme structurale, politici coerente și reguli care să protejeze atât investițiile fermierilor, cât și performanța economică.
”Drona este un instrument al viitorului. Dar fără comasarea terenurilor, fără reguli clare și fără o legislație adaptată realităților din teren, riscăm ca această tehnologie să devină o sursă de conflicte, pierderi economice și insecuritate juridică. Agricultura performantă nu se construiește doar cu tehnologie, ci și cu politici inteligente”, a concluzionat Nicu Vasile.
