• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum a ajuns România să nu mai aibă producție națională de cidru

    agrointeligenta.ro -

    Cidrul este o băutură populară la nivel mondial, cu un volum de consum în creștere în ultimii ani. Cum nu puțin sunt cei care, pe timp de vară, preferă băuturile răcoritoare slab alcoolizate, acesta ar fi momentul în care afacerile producătorilor de cidru ar prospera. Asta dacă am avea producători români de cidru!

    În prezent, în România nu se mai produce cidru. Tot ce vedeți la rafturi este din import și nu pentru că această afacere n-ar fi profitabilă, ci pentru că legislația a făcut în așa fel încât cidrul autohton să nu mai poată fi produs la noi în aceleași condiții de competitivitate ca în străinătate. În schimb, pe piață ne-au invadat importurile produse după tot felul de rețete care mai de care mai dubioase.

    cidru

    Ce a dat însă peste cap situația din România? Ei, bine, un act guvernamental – Ordinul de ministru 474/2014 pentru aprobarea Normelor tehnice de producere, etichetare şi punere în circulaţie a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare. Emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și contrasemnat de Ministerul Sănătății și ANPC, actul impune cele mai drastice restricții europene pentru produsele ce pot fi etichetate ca cidru. Potrivit articolului 6, aliniatul (4), denumirea „băutură alcoolică fermentată“ poate fi înlocuită cu denumirea de „cidru de mere“ sau „cidru de pere“ atunci când aceasta este obţinută prin fermentarea exclusivă a merelor, respectiv a perelor.

    La raft, cidru cu 25% suc de mere

    Astfel, mai exact, producătorilor români li se impune să producă doar cidru artizanal, în timp ce rafturile marilor magazine abundă în cidrul “Strongbow”, o băutură obținută de Heineken în Bulgaria și care conține doar 25% suc de mere fermentat. În rest, licoarea are din plin glucoză, apa, sirop de glucoză-fructoză, colorant, acidifiant, dioxid de carbon, antioxidant, aromă naturală.

    Cidrul bulgăresc se vinde cu succes în România, în timp ce producătorii români nu îl pot obţine din cauza unor dispoziţii cuprinse în Ordinul ministrului agriculturii nr.474/2014 care fac imposibilă producerea acestuia, spune Tudorel Baltă, președintele VINROM – organizația patronală a producătorilor de vin, produse pe bază de vin şi băuturi alcoolice distilate.

    Angelli s-a retras din România

    Cu această legislație restrictivă, nici nu e de mirare că anul trecut, țara noastră a primit o puternică lovitură economică. Producătorul de vinuri spumante Angelli a decis să își închidă producția de la noi, după ce an de zile a fost lider absolut pe această nișă. La această decizia a contribuit atât ordinul MADR, cât și Codul Fiscal cu accizele greu de suportat pentru producător.

    Șampanie de copii doar din Polonia

    ”Un alt exemplu este apreciata şampanie de copii produsă de Zarea, care în prezent nu mai poate fi obţinută în ţara noastră şi este importată din Polonia. Efectele ordinului 474/2014 sunt eliminarea producţiei autohtone de cidru în favoarea importurilor, cidru care nu poate fi produs în ţara noastră în condiţiile în care merele pentru industrializare costă 15-20 de bani (!) la fermieri, ne întrebăm ce interese urmăreşte Ministerul Agriculturii şi dacă nu cumva chiar există un plan de eliminare din piaţă a producătorilor români”, se întreabă, retoric, președintele VINROM!



     


    Te-ar mai putea interesa

    Colinde de Crăciun în versuri. Top 10 cele mai frumoase colinde românești DNA: 10 apicultori – fraudă de 1,2 milioane de lei din Planul Național Apicol Fermierul Ștefan Gheorghiță a calculat câți bani au pierdut fermierii la subvenția APIA față de plățile de anul trecut

    Ultimele știri

    Strategia pe orz – câștigătoare pentru fermierii români. Orzul a ajuns din urmă grâul la preț și are căutare la export Frunze căzute folosite ca îngrășământ natural pentru grădină. Metode, beneficii ASAS – o nouă echipă de conducere. Florin Stănică, președinte ales: ”Este un început de drum care va marca un proces de modernizare, de deschidere”