Piața cerealelor, la zi. Prețurile încep săptămâna pe plus. Porumbul DAP Constanța – 205 euro/tonă

Prețurile cerealelor încep săptămâna într-un ton mai favorabil, susținute de riscurile asupra exporturilor din Marea Neagră și de perspectivele tot mai slabe pentru unele recolte europene. Pentru fermierii români, următoarea perioadă va fi dominată de trei factori: evoluția exporturilor din Marea Neagră, producția din UE și raportul USDA. În timp ce oferta globală rămâne suficient de mare pentru a limita o creștere puternică, problemele logistice și geopolitice pot menține o primă de risc în prețuri.
În acest articol:
Cotațiile grâului și porumbului MATIF încep săptămâna pe creștere, la 232 EUR/t și, respectiv, la 248,25 EUR/t, susținute de riscurile asupra exporturilor din Rusia și Ucraina, după intensificarea atacurilor asupra porturilor și infrastructurii comerciale din Marea Neagră. În același timp, piața așteaptă raportul USDA de marți privind suprafețele, randamentele și producția, care ar putea aduce noi impulsuri pentru prețuri.
Prețurile rapiței europene sunt susținute de nivelul scăzut al apelor Rinului, care limitează încărcarea barjelor și majorează costurile de transport. Contractul MATIF cu livrare în noiembrie se menține peste 530 EUR/t, iar prețurile fizice din Germania au urcat la 511–531 EUR/t, doar cu aprox. 20 EUR/t sub maximul de la mijlocul lunii iulie, în condițiile în care producția mondială de rapiță este estimată la un record de 97 milioane tone în 2026/27.
Prețurile mondiale la cereale accelerează, susținute de grâu și porumb
Indicele FAO al prețurilor cerealelor a urcat în iulie cu 3,4% față de iunie, fiind cu 6,9% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut. Grâul a avut cea mai puternică evoluție, cu un avans de 5,8%, pe fondul îngrijorărilor privind perturbarea exporturilor din Marea Neagră și al pierderilor de producție provocate de valurile de căldură.
Porumbul s-a scumpit cu 3,6%, susținut de vremea caldă și secetoasă din unele zone ale SUA și de prețurile mai ferme ale energiei. În schimb, orzul a scăzut cu 1,9%, pe fondul perspectivelor favorabile pentru recoltele din Australia și regiunea Mării Negre.
Indicele FAO al prețurilor uleiurilor vegetale a crescut cu 2% în iulie, atingând cel mai ridicat nivel din iunie 2022. Creșterea a fost susținută de uleiul de palmier și cel de soia, în timp ce uleiurile de floarea-soarelui și rapiță s-au ieftinit, pe fondul așteptărilor privind o ofertă mai mare în sezonul 2026/27.
Prețuri DAP Constanța la cereale și oleaginoase – luni, 10 august 2026:
• Grâu panificație – 211 EUR/t
• Grâu furajer – 193 EUR/t
• Porumb – 205 EUR/t
• Orz furajer – 192 EUR/t
• Floarea-soarelui – 494 EUR/t
• Rapiță – 513 EUR/t
În Franța, producția de porumb se prăbușește cu peste o treime
Potrivit estimărilor publicate vineri de Ministerul Agriculturii din Franța pentru recolta 2026, comparativ cu 2025, cea mai dramatică scădere se înregistrează la porumb, a cărui producție este estimată la 9,004 milioane tone, cu 35,3% sub nivelul anului trecut și cu 34,1% sub media pe cinci ani – cea mai severă corecție dintre toate culturile analizate.
Grâul durum urmează același trend negativ, cu o producție de 1,089 milioane tone, în scădere cu 16,6% față de 2025 și cu 19,8% sub media pe cinci ani. Orzul se situează la 11,044 milioane tone, cu 6,8% mai puțin decât anul trecut, iar grâul moale este estimat la 31,920 milioane tone, cu 4,3% sub nivelul din 2025, dar rămânând aproape de media pe cinci ani (-2,2%).
Pe segmentul oleaginoaselor, situația este mult mai echilibrată. Rapița este singura cultură majoră care înregistrează o creștere față de anul trecut, cu o producție estimată la 4,712 milioane tone (+1,7% față de 2025), nivel care depășește cu 13,9% media pe cinci ani – un rezultat notabil, având în vedere condițiile dificile din restul Europei. Floarea-soarelui rămâne practic stabilă față de anul trecut, cu 1,403 milioane tone (-0,8%), deși se situează cu 19,1% sub media ultimilor cinci ani.
Rusia înăsprește controlul asupra comerțului cu cereale
Analiștii estimează că Rusia ar putea exporta în sezonul 2026/27 între 53,8 și 58,5 milioane tone de cereale, din care aproximativ 44–45 milioane tone de grâu. Totuși, acest volum reprezintă potențialul de export, nu livrările efective, care ar putea fi mai mici din cauza perturbărilor logistice din bazinul Azov–Marea Neagră. Problemele de infrastructură și necesitatea unor rute alternative ar putea limita capacitatea Rusiei de a-și valorifica întreaga ofertă exportabilă.
Oricum, Rusia va introduce, de la 1 martie 2027, noi reguli obligatorii privind evidența cerealelor pentru toți producătorii agricoli. Măsurile vor extinde controlul asupra calității și siguranței cerealelor, a trasabilității în sistemul federal și a documentelor electronice de transport. Autoritățile justifică schimbările prin identificarea unor cazuri de comercializare fără documente corespunzătoare și a unor informații incorecte în certificatele fitosanitare și documentele de calitate.
Turcia propune un moratoriu pentru oprirea atacurilor asupra navelor din Marea Neagră
Turcia propune Rusiei și Ucrainei instituirea unui mecanism de moratoriu privind atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în contextul intensificării incidentelor care afectează transportul maritim. Ministrul turc de Externe a avertizat că războiul s-a extins tot mai mult în regiune, iar navele comerciale, inclusiv cele operate de companii turcești sau cu echipaje turcești, au devenit ținte ale atacurilor.
Propunerea a fost transmisă deja Ucrainei și apoi Rusiei, Ankara așteptând în prezent răspunsul Moscovei. Turcia avertizează că extinderea conflictului în zona maritimă crește riscurile pentru navigația comercială și poate afecta suplimentar fluxurile de mărfuri din bazinul Mării Negre, inclusiv exporturile de cereale.
Amintim că, înainte de această propunere, Turcia a început să restricționeze temporar traficul navelor comerciale către Marea Neagră, întârziind sau suspendând pentru unele nave eliberarea permiselor de tranzit prin Dardanele către portul rusesc Novorossiisk, măsură care poate amplifica riscurile și costurile logistice pentru exporturile de cereale din regiune.









