Fermierul cu cele mai frumoase capre din România: Investește în rasa Boer și vrea să își facă stâna bio
Roxana Dobre -
Creșterea caprelor este o afacere de suflet pentru Mihai Voloșeniuc din Vatra Dornei, fermierul care a uimit pe toată lumea la prima ediție a târgului național de zootenie – ZEFA. De profesie medic veterinar, el a reușit să plece acasă cu toate premiile la categoria ”Caprine”, concurând cu exemplarele sale din rasele Carapatină, Alpină Franceză și Boer.
Mihai Voloşeniuc a pus pe picioare în Vatra Dornei o fermă cu 650 de oi, 200 de capre, 45 de vaci și 10 cai pentru muncă şi agrement. Despre bidivii spune acum că sunt mai mult hobby decât afacere.
Își vinde producția pe plan local și prin stâna turistică pe care o deține, locul unde vizitatorii, veniți în număr mare și din străinătate, pot degusta cașul, urda, slănina, mămăliga făcută ca la mama ei și deliciosul miel la ceaun. Toate stropite din plin cu o pălincă sau afinată, produsă tot local. La cerere, gazdele pot face și miei la proţap dar este nevoie de o comandă prealabilă pentru a se putea pregăti. În meniu prețurile variază între 20 și 30 de lei dar interesant este că porțiile sunt nelimitate.
“Noi nu cântărim la suta de grame. Vrem ca omul să se simtă bine. Poate să mănânce cât vrea. Este important să se întoarcă ori de câte ori are ocazia și să rămână cu o amintire unică”, ne dezvăluie Mihai Voloşeniuc strategia sa de piață.
Investiție de peste 100.000 de euro
Într-o zonă montană idilică, Mihai Voloşeniuc a știut că singura afacere în care poate investi este o fermă de animale. Mai târziu i-a venit și ideea cu stâna turistică având în vedere numărul mare de vizitatori care îl căutau. Soția îl sprijină necontenit, dar de la depărtare fiind plecată la muncă în străinătate.
Pentru a se pune pe picioare cu tot ce trebuie la o stână au avut nevoie de 100.000 de euro. Banii pe care i-a dat pe animale nu i-a adunat pentru că au fost achiziționate progresiv.
Pas cu pas au cumpărat animale și au ajuns în 10 ani să dețină aproape 1.000 de capete. Pasiunea pentru zootehnie a moștenit-o de la părinți, tot crescători de animale. Fermierul din Vatra Dornei nu a vrut să facă lucrurile la întâmplare astfel că s-a specializat în tot ce înseamnă creșterea animalelor. Este și medic veterinar, meserie care îl ajută în mare măsură.
Rasa de capre Boer este foarte profitabilă
Una dintre cele mai importante investiții făcute de către medicul din Vatra Dornei a fost în rasa de capre Boer, este un soi foarte scump dar cu o carne aparte lipsită de acel miros specific.
Despre Boer, Mihai Voloşeniuc spune că este extrem de rentabilă, motiv pentru care acum deține 30 de capete dar are în plan să ajungă la 100.
“Am cumpărat inițial 15 bucăți și le-am înmulțit. Momentan am dublat efectivul, dar vreau să ajung la 100 de capete. Prețul este destul de piperat, 300 de euro bucata, femelă gestantă sau mascul adult. Dar eu zic că merită”, a declarat crescătorul pentru Agrointeligența.
Despre această rasă de caprine, fermierul spune că este recunoscută pentru carnea cu gust deosebit care conține proteine, grăsimi, minerale şi aminoacizi vitali.
“Carnea este gustoasă şi lipsită de mirosul specific caprinelor. Sunt oameni cărora le place carnea de capră, dar nu suportă mirosul. Boer este soluția pentru a satisface gusturile clienților. În plus, carnea provenită de la Boer nu are colesterol”, explică crescătorul.
Țapii de Boer, folosiți pentru ameliorarea raselor locale
Mai mult, el mai spune că masculii Boer sunt folosiţi în toate ţările pentru ameliorarea raselor locale, sporind astfel productivitatea, calitatea şi rezistenţa urmaşilor proveniţi din această încrucişare.
“Capra Boer fată de trei ori într-un ciclu de doi ani, de la 2 la 4 iezi pe fătare. Bineînțeles că nu este exclus să fete și un ied, dar mai rar. Iezii la un an de zile, dacă sunt bine hrăniți și sug 5-6 luni la mamă ajung la greutatea de 50-60 de kilograme. Sunt mari la naştere şi cresc foarte repede datorită laptelui foarte consistent. La maturitate, masculul Boer cântăreşte 90-130 kg, iar femela Boer, 65-80 kg”, mai spune bucovineanul.
La un calcul simplu dacă un crescător îngrijește ca la carte animalele, iezii de la o singură capră, dacă fată 4 iezi, îi pot aduce unui fermier cel puțin 800 de euro pe an. Asta numai de la o capră.
Un mascul se vinde undeva la 200 – 250 de euro. „Eu le înmulțesc și vând masculi pentru reproducție. O să încep din toamnă pentru că am prea mulți. O să dau maxim 10. Masculii se vând cu 200 – 250 de euro. Nu putem să cerem mai mult pentru că nu sunt bani”, ne-a spus medicul veterinar pasionat de zootehnie.
Caprele din rasa Boer sunt animale cu un temperament blând, uşor de crescut împreună cu alte animale, oi, cai, vaci. Pot fi crescute în orice mediu, de la câmpie până la golul alpin, fiind rezistente la factorii de mediu, dar şi la boli. Femelele ajung la 65-80 kg și dau circa 2 litri de lapte pe zi fiecare dar puțini crescători le mulh dat fiind că nu se mai montează iar majoritatea au interesul ca ele să se înmulțească. Caprele Boer sunt capre mari, cu un trunchi lung, piept lat, picioare alungite şi umeri cărnoşi. Ele au părul scurt, culoare de bază albă, cu gâtul roşcat-maro. De obicei, au urechile „în picătură” (Sursa: www.rasapura.com)
Are și alte rase de capre
Pe lângă rasa Boer, Mihai Voloşeniuc mai crește 60 de capre Saanen pe care le-a adus din Austria pentru a diversifica producţia de lapte proaspăt. Se mai adaugă 15 capre din rasa Alpină franceză și 60 din Albă de Banat. Din laptele muls face produse tradiționale pe care le vinde pe piața locală pentru că așa, spune el, se adaugă mai mare valoare laptelui.
Cea mai productivă la dat lapte este rasa Saanen dar acum caprele lui sunt la prima lactație, deci nu ating perioada maximă de muls. O capră a acestei rase poate da în medie câte 500-700 litri pe an. Grăsimea laptelui de capră al acestei rase e de 3,5 – 4%, fiind cu mult mai mică decât a caprelor obișnuite. Perioada de mulgere durează 8-11 luni pe an.
La vaci, cantitatea medie de lapte ajunge la 4.500 – 5.000 de litri pe lactație
Ferma de vaci a lui Mihai Voloşeniuc, atașată celei de capre și oi, este populată cu animale din rasele Brună de Austria şi Bălţată Românească. Cantitatea medie de lapte pe care o dă o vacă este de aproximativ 4.500 – 5.000 de litri pe lactație.
Crescătorul spune că zona fiind montană cantitatea de lapte este mai mică decât în alte părți.
“La noi producția este extensivă și nu intensivă. Dar producția de lapte este dată de hrănirea animalelor numai cu iarbă pe perioada cu temperaturi pozitive. Vacile stau 4-5 luni la pășunat. Deci nu le adăugăm mâncare suplimentară în hrănire. Acesta este laptele pur pe care îl luăm de la ele”, explică bucovineanul.
Carnea de vită încă n-are căutare
El spune că pe lângă vacile de lapte pomenite mai are şi câteva exemplare de rase de carne dar deocamdată nu are piață de desfacere. “Românii consumă mai puțină vită. Mai degrabă se caută carnea de porc sau de pui. Dar sperăm să se găsească loc pe viitor și pentru carnea de vită”, subliniază Voloşeniuc.
În ferma acestuia se mai găsesc exemplare din rasa Pinzgau, preponderent crescute în zonele muntoase și care au o producție de lapte de 2500-3000 kg cu 3,8% grăsime. Și un exemplar de Braunvieh. Această rasă de vaci are o durată lungă de viață și o productibilitate permanentă.
La ferma lui Voloșeniuc, animalele pasc pe cele 200 de hectare de pășune dintre care mai mult de jumătate închiriată. “Facem pășunat parcelat iar terenurile noastre sunt fertilizate numai cu gunoi de grajd şi prin mutarea ocoalelor oilor dintr-un loc în altul”.
De la anul, stâna lui Mihai Voloșeniuc va produce bio
Stâna din Vatra Dornei beneficiază de utilaje minime cum ar fi aparatele de muls dar crescătorul spune că are în plan să depună proiecte pentru a-și moderniza stâna cu utilaje performante.
“Pe perioada de vară, oile le mulgem manual pentru că sunt sus la munte dar când le coborâm la stână pe perioada rece le mulgem cu aparatele de muls. În munte nu avem energie electrică și este foarte dificil să modernizăm în vreun fel. Este destul de greu să mulgi atâtea oi, dar avem angajați. 12 oameni stau permanent pe munte. Avem nevoie şi de oameni sezonieri dar sunt dificil de găsit pentru că nimeni nu vrea să stea pe munte, doar cu animalele, departe de civilizație”, ne explică oierul.
El spune că anul viitor produsele sale vor fi certificate bio. ”Vrem să obținem anul viitor și certificatul bio, am avut o inspecție recent, trebuie să stăm în perioada de reconversie și la anul deja producem bio. Deși este doar teoretic pentru că la noi oricum totul este bio. Vă dați seama în creierii munților ce ar putea fi poluat. Dar am vrut să avem și în scris că produsele noastre sunt recunoscute ca fiind ecologice”.
