Grâul românesc, prins între escaladarea războiului din Marea Neagră și presiunea exporturilor rusești

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Piața internațională a grâului se confruntă cu două evoluții care trag în direcții opuse. Atacurile asupra navelor comerciale și infrastructurii portuare din Marea Neagră cresc riscurile transportului și costurile exporturilor. În același timp, livrările rusești prin porturile baltice și perspectivele unei recolte mari în Argentina apasă asupra cotațiilor europene.
Pentru noiembrie și decembrie 2026, țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord ar putea avea nevoie de 5,56-7,06 milioane tone de grâu, într-o perioadă în care capacitatea de export a principalilor furnizori rămâne expusă problemelor logistice.
Atacurile din Marea Neagră reduc capacitatea de transport și cresc costurile
Potrivit Financial Times, transportul comercial din Marea Neagră a intrat într-o nouă etapă de escaladare. Compania de securitate maritimă Ambrey a înregistrat aproximativ 387 de atacuri în iulie-septembrie 2026, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul precedent. În ultimele 45 de zile analizate, Rusia ar fi fost responsabilă pentru circa 90% dintre atacurile înregistrate asupra navelor din regiune.
Efectele se văd deja în fluxurile de cereale. Operatorul portuar ucrainean TIS a raportat mai puțin de 10 nave operate în septembrie, față de aproximativ 400 în iulie. Exporturile agricole ucrainene pe mare au coborât cu circa 75% sub nivelurile de dinaintea războiului. O parte din marfă este redirecționată prin porturile dunărene și pe calea ferată, însă aceste rute sunt mai scumpe și nu pot înlocui integral capacitatea maritimă pierdută.
Și exporturile rusești sunt afectate. Potrivit datelor de monitorizare prin satelit ale IFCHOR Galbraiths, livrările prin porturile din Marea Neagră și din apropierea Mării Azov au scăzut în septembrie la 201.000 tone, de șase ori sub nivelul din august. Rusia încearcă să compenseze prin porturile baltice, dar transportul mai scump reduce avantajul comercial al grâului său.
Costurile asigurării amplifică presiunea. În unele cazuri, primele pentru riscul de război ajung la 15% din valoarea corpului navei, aproape dublu față de tarifele pentru navele care operează în Golful Persic. Unii armatori evită regiunea, iar alții folosesc nave mai vechi pentru a limita cheltuielile.
România, principalul exportator de grâu al UE. Orientul Mijlociu caută până la 7 milioane tone
Potrivit Argus, importatorii din Orientul Mijlociu și Africa de Nord ar putea cumpăra 5,56-7,06 milioane tone de grâu în noiembrie-decembrie. Egiptul reprezintă principala necunoscută, cu o cerere estimată la 2-3,5 milioane tone. Cumpărătorul de stat Future of Egypt ar putea achiziționa 1-1,5 milioane tone de grâu pentru panificație, în timp ce cererea sectorului privat este estimată la 1,2-2 milioane tone.
Algeria ar putea importa 1,26 milioane tone, Marocul 900.000 de tone, iar Arabia Saudită 683.000 tone. Volumul achizițiilor egiptene va influența disponibilitatea grâului european pentru ceilalți cumpărători.
În acest context, România ocupă primul loc între exportatorii de grâu ai Uniunii Europene în sezonul 2026/27, cu 3,68 milioane tone livrate până în prezent. Urmează Lituania, cu 1,29 milioane tone, Polonia, cu 970.000 tone, Letonia, cu 890.000 tone, și Bulgaria, cu 730.000 tone. Poziția României arată importanța fluxurilor comerciale prin portul Constanța pentru aprovizionarea piețelor externe. Totuși, escaladarea riscurilor maritime poate afecta ritmul livrărilor și costurile transportului în lunile următoare.
Argus estimează exporturile rusești de grâu prin porturile baltice la 3 milioane tone în noiembrie-decembrie. Potențialul ucrainean pentru aceeași perioadă este mult mai redus, la aproximativ 250.000 de tone, pe baza mediei livrărilor maritime din august-octombrie.
Uniunea Europeană ar putea exporta puțin peste 5 milioane de tone în ultimele două luni ale anului, dacă totalul sezonului 2026/27 ajunge la prognoza Argus de 31 de milioane de tone. Capacitatea de export este însă împărțită și cu porumbul și semințele de floarea-soarelui, în special în România și Bulgaria. Înghețul din Marea Baltică poate afecta porturile rusești și europene, iar nivelul scăzut al Dunării îngreunează transporturile ucrainene.
Cotațiile europene rămân sub presiune, în ciuda riscurilor logistice
Pe 23 octombrie, contractul pentru grâu cu livrare în decembrie de pe Euronext se tranzacționa la 234,25 euro/tonă, aproape de minimul ultimelor trei săptămâni.
Creșterea exporturilor rusești prin Marea Baltică și perspectivele unei producții mai mari în emisfera sudică susțin așteptările privind o ofertă globală abundentă. Bursa de Cereale din Rosario și-a majorat estimarea pentru recolta de grâu a Argentinei la 23,8 milioane tone, iar revizuirea în creștere cu 2,8 milioane tone adaugă presiune asupra pieței.
Astfel, riscurile logistice din Marea Neagră nu se traduc automat în prețuri mai mari. Pentru fermierii români, evoluția cotațiilor europene va conta în stabilirea prețurilor de valorificare, în timp ce costurile transportului și disponibilitatea navelor vor influența competitivitatea exporturilor prin Constanța.









