Arătura adâncă – contraindicată pe timp de secetă. Ce lucrare agricolă se face pentru a nu pierde apa din sol
Roxana Dobre -
Lucrările agricole din această perioadă trebuie să țină cont de lipsa de apă, de seceta pedologică, avertizează Mihai Dehelean, specialist în cadrul companiei Minear Laboratoare. Expertul explică pentru Agrointeligența și ce trebuie evitat în prelucrarea solului marcat de uscăciune: arătura adâncă!
La finele verii toride sau începutul toamnei extrem de calde, după recoltarea culturilor, mai ales a păioaselor, se recomandă o discuire rapidă pentru a închide crăpăturile apărute în pământ. Lucrarea agricolă se face pentru a nu pierde apa „înmagazinată” în pământ pentru și împiedică evaporarea ei – puțină cât mai este ea în sol.
NU se întoarce pământul de la adâncime mare
Neapărat, agricultorii trebuie să aibă în vedere că într-un an secetos nu pot face acea arătură adâncă, lucrare care întoarce solul și îl aduce la suprafață pe cel de la adâncimea de 28-30 de cm. O astfel de procedură face ca solul uscat să fie întors în pământ, iar cel care are încă umiditate să fie scos la suprafață unde se va usca usuca. În acest fel vor rămâne brazde ce nu se mai pot prelucra cu grapa sau discul, bolovani mari care nu se mai pot sparge.
“Niciun fel de arătură nu este permisă pe perioada de secetă, ci doar după ce vin ploile. În cazul în care seceta persistă și toamna, prima arătură ar trebui făcută în ferestrele de iarnă. Chiar și pe îngheț se face arătură mai bună decât pe secetă”, explică specialistul Minear Laboratoare – www.minearlaboratoare.ro.
Nici primăvara nu se recomandă arătura profundă
De altfel, experții în analiza și evaluarea solurilor nu recomandă nici arătura de primăvară, iar motivele sunt și ele ușor de explicat: ”Nu recomandăm arătura de primăvară deoarece iarăși se usucă foarte tare solul. Primăvara, vremea se încălzește tot mai mult și din nou se usucă arătura. Lucrările de primăvară conduc la răscolirea solului, cu mari pierderi de apă şi cu repercusiuni asupra diminuării recoltelor. Astfel se explică și culturile cu recolte mai mici”.
Mihai Dehelean declară că sezonul ideal pentru arătură este ”toamna dacă au fost ploi sau, dacă nu, în ferestrele de iarnă când în terenul arat se acumulează 21,9% din precipitaţiile căzute, pe când în terenul nearat doar 10,2%”.
”Viața” din sol, blocată de secetă și de caniculă
Seceta afectează nu doar culturile, ci și ”viața” din sol. Bacteriile și ciupercile lucrează mai bine atunci când există o umiditate optimă în sol și temperaturi optime, iar pe secetă sau temperaturi ridicate, activitatea lor este încetinită sau chiar stopată. ”Fenomenul de blocaj conduce mai departe la lipsa proceselor de transformare, de mineralizare sau de formare a materiei organice. Calitatea solului din punct de vedere al conținutului de elemente chimice nu este foarte afectat pentru că lipsa de ploi face ca elemente precum fosfor, potasiu, calciu. zinc să nu fie spălate în adâncime. La următoarele ploi care vor apărea în sol se va relua activitatea atât a micoorganismelor cât și accesibiliatea la elementele chimice va reveni. Deci nu sunt modificări majore care să influențeze calitatea solului. Doar că nu este apă, elementul care determină mobilizarea acestor elemente chimice și accesul la plante”, a mai spus specialistul Minear Laboratoare.
