Rapița – un pariu câștigat la Giurgiu. Cosma Măroiu (sole cu 5.500 de kg/ha): ”Mergem pe patru hibrizi de la Pioneer pentru o recoltare eșalonată”
agrointeligenta.ro -
Agrointeligența continuă astăzi serialul dedicat fermierilor cu cele mai mari producții de rapiță din județul Giurgiu, acolo unde recolta a fost cea mai bună pe țară în acest an. Cosma Măroiu, fermier din Cetățuia, a acceptat să ne dezvăluie care este tehnologia care îl ajută să aibă mereu rapiță frumoasă și, foarte important, să o recolteze la timp.
Cosma Măroiu, SC Cosmara SRL – Cooperativa Vlașca
Producția pe anumite sole – 5.500 kg/ha
Producția medie – 5.000 kg/ha
Hibrizi folosiți: PT200CL, PR46W14, PR44D06 și PR44W29
Localitate: Cetățuia, Giurgiu
Înainte de a mă referi la hibrizii Pioneer, vreau să mă refer la oamenii din echipa Pioneer, care în afară de hibrizii de rapiță pe care ni-i vând, au coborât din birouri și au venit întotdeauna cu ultimele noutăți spre noi, fermierii. Practic la toate simpozioanel,e în afară de caracteristicile hibrizilor, care înseamnă un fel de a se lăuda al companiei, ne-au vorbit foarte mult despre tehnologie, începând de la plantă premergătoare, pregătire, date calendaristice de pregătire, boli, dăunători, îngrășăminte, deci toată tehnologia. Ne-au bombardat cu asta de fiecare dată când ne-am văzut și eu cred că și asta în afară de potențialul hibrizilor, a contribuit la niște succese pe care le-au avut la noi, în sudul județului Giurgiu, respectiv în Cooperativa Vlașca, care are 40 de membri și lucrează 25.000 ha. Altfel spus, cei de la Pioneer au făcut un fel de școală de rapiță cu noi. Anul ăsta de pildă au făcut un simpozion la nivel de județ imediat după recoltare, unde au prezentat comparativ rezultatele obținute atât la noi cât și la alți fermieri. Și vă spun că din 2007 de când a luat ființă cooperativa, în fiecare an cei de la Pioneer ne fac asta, ținându-ne la curent cu toate noutățile.
Eu cultiv rapiță de mulți ani. Am cultivat înainte de revoluție, am cultivat, am cultivat și acum 10 ani, dar acum văzând rezultatele economice și producțiile de care sunt în stare acești hibrizi cu tehnologia Clearfield, ne-am schimbat și noi optica față de cultura de rapiță. Adică nu mai e o Cenușăreasă pentru mine, ci am ajuns să o consider ”mecanica fină” a culturilor vegetale în materie de tehnologie. Rapița e o plantă la care pe măsură ce-i dai, îți dă și ea.
Rapița ca plantă de cultură are mai multe hibe în tehnologia ei, începând de la răsărirea din toamnă, care e dificilă dacă nu prinzi precipitații și continuând cu iernarea și riscul de scuturare a boabelor în vară, dar e totuși o plantă rezistentă care luptă în condiții deosebite, nu extreme. Ferească-Dumnezeu de o grindină sau altceva.
O sămânță de top de la Pioneer e mai scumpă decât celelalte mărci, pe măsura profitabilității. E ca la mașini. Un Mercedes e mai scump decât o Dacie. E normal că dacă iau o sămânță mai scumpă și tehnologia trebuie să fie pe măsură, adică una peste medie. Noi luăm de la Bayer pesticidele, respectiv fungicide și insecticide, de la BASF luăm ierbicidele și o parte din fungicide, iar azotul și fosforul de la producătorii români de îngrășăminte. În toamnă dăm DAP 18:46:0 sau 20:20 și completăm în funcție de reacția solului în iarnă cu sulfat de amoniu, cu nitrocalcar, cu azotat sau cu uree, în funcție de cartarea agrochimică.
Eu lucrez cu Pioneer datorită potențialului mare de productivitate și de adaptabilitate al hibrizilor săi, începând de la semănat. Acestor hibrizi de generație nouă, chiar dacă îi semeni mai de timpuriu și vin niște precipitații, nu le dă tija florală până-n iarnă, care ar fi un inconvenient, au o rezistență mare la iernare și au un potențial de producție determinat de gradul de ramificare a culturii, care duc plantele la peste 350-400 de silicve pe plantă. Respectând densitatea de semănare, ne dau potențialul de producție pe care l-am atins în acest an pe unele sole, de peste 5200-5500 kg/ha.
Cel puțin în 2015, dintre toate plantele pe care le cultivăm, rapița ne generează cel mai mare profit pe hectar și asta spune tot. N-o bate nici o alta până acum, așa că nu e nevoie să periem cultura de rapiță cu alte epitele laudative. Vârful de producție a fost undeva la 5.500 kg/ha și media a fost de 5.000 – 4.800 kg/ha. Prețul a fost jos la început, pentru că noi suntem o coorperativă și am încheiat o parte din contracte înainte de recoltare, așa că am început să vindem la 334 euro/tonă, însă pe măsură ce a avansat recoltarea, spre final, prețul de vânzare a ajuns la 385 euro/tonă. Rata de profit la rapiță mi se ridică undeva la 25% anul ăsta.
Eu am cultivat 4 hibrizi principali de la ei și anul ăsta voi face la fel. E vorba de PT200CL, PR46W14, PR44D06 și PR44W29 care e hibridul cel mai de top și care mi-a dat cele mai bune rezultate. Nu pot să cultiv doar un singur sortiment, deoarece nimeni nu mizează pe un singur hibrid. Nu există la nici o companie hibridul de top numărul 1. Dacă ar fi, toți l-am ști pe ăla și toți am cultiva hibridul nr. 1 în lume, dar nu-l știm pe ăla, pentru că nu există. Și atunci ne alegem o paletă. Unii sunt semitardivi, alții timpurii și semitimpurii. Prin alegerea unei palete de hibrizi, realizăm o coacere și recoltare eșalonată și totodată în felul ăsta ne împărțim riscul. Dacă merg pe un singur hibrid, e posibil să nu aibă condițiile climatice cele mai favorabile și atunci compensează vecinul lui, care e mai tardiv sau mai timpuriu.
La hibrizii neconvenționali de rapiță există un pericol de scuturare mai rapidă. De asta am și menționat că noi lucrăm cu o paletă de hibrizi, nu cu unul singur, pentru că din cei 4 hibrizi nu ajung toți în aceeași zi la maturitate. Îi semănăm și defalcat și îi și recoltăm eșalonat. Dacă am 100 de hectare dintr-un singur hibrid și a ajuns la maturitate, îmi permit ca în două zile să-l iau. Dacă aș avea 500 de hectare dintr-un singur hibrid, câte pun eu an de an, nu aș putea să o recoltez într-o zi toată. În condiții optime de recoltare la vârf, adică cu pierderi minime, pot reuși să recoltez doar de pe 100-150 de hectare, restul de 350 de hectare le iau sub un risc, pentru că cu cât lungesc intervalul de recoltare se mărește și procentul de scuturare, poate apare o vijelie, furtuni.
