• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fenomenul ploilor tot mai puține – resimțit acut în Timiș. La Comloșu Mare, fermierul Laurențiu Sarcină duce dorul anilor buni ”de odinioară”

    agrointeligenta.ro -

    Cantitatea de apă căzută într-un an agricol este notată cu sfințenie de către orice fermier responsabil, iar timișeanul Laurențiu Sarcină nu face excepție. Deși face parte din generația tânără, la doar 40 de ani, agricultorul de la Comloșu Mare duce deja dorul anilor buni, ”de odinioară”, când seceta era un fenomen excepțional.

    Zona în care Laurențiu Sarcină lucrează 700 de hectare obișnuia să primească de la natură, până acum câțiva ani, o medie satisfăcătoare de apă pentru culturile agricole. ”Precipitațiile medii erau în jur de 500-600 de ml. Din păcate, după cum vedeți, lăsând la o parte anul trecut – unul care a fost ca pe vremuri, ne confruntăm în mod normal cu 250-300, maximum 400 de ml pe an, ceea ce pentru noi crează foarte multe dificultăți”, a declarat fermierul în ferma căruia specialiștii Monsanto au testat și în acest an mai mulți hibrizi noi cu toleranță mare la secetă.

    Nu doar cantitatea mică de apă este un fenomen tot ai des întâlnit, dar și faptul că precipitațiile sunt inegale. Chiar ocolesc complet unele zone. ”Ploile deja au căpătat un caracter local. Plouă aici și apoi peste un kilometru sau două nu mai plouă”, se plânge Laurențiu Sarcină, administratorul societății Columirom SRL.

    Agricultorul spune că din cauza acestor ploi locale, și producția pe care o scoate diferă foarte mult de la parcelă la parcelă. Astfel, la porumbul cultivat pe 250 de hectare, el se așteaptă la medii între 5.000 și 7.000 de kilograme la hectar, în funcție de cum a ajuns apă în sol. Ca o comparație cu 2014, când au vremea a ținut cu fermierul, recolta de acum va fi la jumătate. ”Anul trecut am avut o producție record, am ajuns înspre 9 tone, 10 tone chiar”, își amintește Laurențiu Sarcină cu nostalgie.

    DSC_0289

    Ferma de la Comloșu Mare este reprezentativă pentru acea parte a Banatului, ceea ce i-a determinat și pe specialiștii de la Monsanto să aleagă această exploatație agricolă pentru a testa cei mai noi hibrizi înainte de a-i lansa pe piață. Nu se are în vedere doar potențialul de producție, dar și cum se comportă sămânța la densități diferite, pe soluri diferite sau cu tehnici variate de însămânțare. Scopul principal este de a se obține uniformitatea care aduce cu sine și abundența recoltei.

    DSC_0129

    ”Nu e o testare normală în loturi comparative cum s-a practicat până acum. La finalul acestei campnaii de recoltat nu vom obține numai producția la hectar, ci vom avea și informații care să ne facă să înțelegem comportamentul hibrizilor pe diferite tipuri de soluri și la diferite tipuri de desimi. La final, toate aceste aspecte ne ajută pe noi și pe partenerul nostru – fermierul, să putem să recomandăm produsul perfect pentru condițiile din ferma fiecăruia. Nu există o soluție universală. Întotodeauna soluțiile trebuie adaptate la condițiile din fermă”, spune Alina Arsene, Director Departament Tehnic în cadrul companiei Monsanto România, Bulgaria și Republica Moldova.

    De aceeași părere este și Laurențiu Sarcină, care s-a arătat încântat că va putea să vadă la el în fermă, pe suprafețe neuniforme, care este hibridul care va avea cea mai bună evoluție. ”Pe mine mă ajută să fiu on site să culeg informații pentru beneficiul fermei”, spune agricultorul care face parte dintre cei norocoși pentru că deține și spații de depozitare așa că reușește să își valorifice recolta atunci când primește un preț care îl mulțumește.

    ”Din punctul meu de vedere, un hibrid de calitate este un hibrid care poate să aibă o răsărire rapidă și să fie tolerant la secetă și arșiță”, mărturisește fermierul.

    Laurențiu Sarcină precizează că tehnologia de cultură pe care o folosește, inclusiv produsele de protecția plantelor, nu diferă cu nimic de cea a altor agricultori din zonă care își lucrează terenurile proprii sau în arendă.

    ”În general, eu cred că fermierii fac parte din acea categorie de oameni care nu cred că tot ce zboară se mănâncă. Experiența își spune cuvântul!”, consideră fermierul din Comloșu Mare.



     


    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Cum a evoluat numărul de familii de albine la nivelul României, în ultimii ani Soia versatilă și productivă de la RWA România PREV-AM: un singur produs pentru toți dăunătorii. Triplu efect: insecticid, fungicid și acaricid, bun și în culturile bio!

    Ultimele știri

    Fermierii, incluși în Etapa a II-a a campaniei de vaccinare. Decizia Guvernului! Subvenții APIA 2021. MADR: Data de la care fermierii pot cere subvențiile pe acest an Confruntare în Instanță între oieri și conducerea MADR și a ANZ, la început de an!