Legea Camerelor Agricole – o nouă încercare. Cornel Stroescu: ”Am cerut sprijin financiar de la Guvern pentru primii doi ani”
Roxana Dobre -
Odată cu întoarcerea parlamentarilor din vacanță, în atenție revine o lege importantă pentru fermieri, o lege modificată în fel și chip, cea a Camerelor Agricole.
Preşedintele Camerelor Agricole din România, Cornel Stroescu, ne-a declarat că pe 14 septembrie va avea o întâlnire cu ministrul agriculturii Daniel Constantin pentru a pune la punct ultimele modificări la Legea 283/2010. Mai departe, propunerea va merge în Parlamentul României.
Bani pentru înființarea și funcționarea pe primii doi ani
“O să discutăm punct cu punct cu ministrul Agriculturii și o să trimitem legea în Parlament. Am cerut și un sprijin financiar de la Guvern. Ajutorul financiar va fi de înființare și de funcționare pe cel puțin doi ani. Noi am putut înființa pe cont propriu Camere în 14 județe, dar acum este normal să fim sprijiniți și de Guvern”, ne-a explicat Stroescu rolul finanțării de la stat.
Pentru ca bugetul să fie aprobat, discuțiile urmează să fie purtate și cu ministrul Finanțelor Publice, astfel că modificările legislative propuse să aibă acoperire. ”Apoi vom merge în Comisia pentru Agricultură din Senat unde vom relua discuțiile. Ne-au asigurat de susținerea lor și sunt convins că mai apoi și deputații ne vor susține”, ne-a declarat Stroescu.
Vechea legislație va fi modificată
Deși s-a discutat în Parlament ca actuala lege să fie abandonată în favoarea unui proiect complet nou, Stroescu ne-a precizat căa cest aspect nu este luat în calcul la acest punct. Vechea legislație va fi doar îmbunătățită, astfel încât să permită camerelor agricole județene care deja sunt înființate să își continue activitatea.
“Conceptul funcționează foarte bine în toate țările unde sunt înființate cum ar fi Franța sau Germania. Au ușurat mult munca statului, dar și a fermierilor. De aceea statul trebuie să fie primul interesat de funcționarea lor. Ministrul Daniel Constantin ne-a transmis că și ministrul Finanțelor susține înființarea Camerelor Agricole”, ne-a mai spus fermierul mehedințean.
La ce se așteaptă fermierii de la Camere Agricole
Stroescu apreciază că un beneficiu major al funcționarii Camerelor Agricole ar fi posibilitatea de accesare a fondurilor europene precum şi construirea unor laboratoare de care să beneficieze toți fermierii din zonă.
“Noi nu avem posibilitatea efectuării unor analize la grâu, de exemplu. Vorbim despre analize de sol, de fructe, analiza cerealelor, în urma cărora să se elibereze şi buletine care să ateste calitatea produselor. Acestea i-ar ajuta foarte mult pe fermierii români. Sunt agricultori mai mici care sunt neputincioşi în faţa marilor cumpărători de cereale care le bagă pe sub nas niște analize, fără ca aceștia să le poată contracara. Am întâlnit cazuri în care fermierii din Mehedinţi recoltau grâul de pe teren, îl încărcau în camioane şi mergeau către silozuri cu speranţa că vor primi un preţ bun. Acolo însă aflau că grâul pe care l-au adus nu este de primă calitate, deşi el poate era, pentru că analizele erau făcute de cumpărător. Așa că erau nevoiți să vândă la ce preț îi oferea cumpărătorul. Știu oameni în județ care sunt în faliment din cauză că nu au avut încotro și au vândut sub prețul pieții”, ne-a mai declarat Stroescu.
Despre aportul pe care Camerele Agricole îl vor avea la înființarea Fondului Mutual în agricultură, Cornel Stroescu ne-a precizat că structura pe care o reprezintă nu se va implica activ. Dar va susține benevol acest proiect pe care îl crede necesar. “Singura legătură dintre camerele agricole și Fondul Mutual va fi că amândouăar putea fi obligatorii pentru fermieri. În rest, vor avea finanțări diferite și vor funcționa complet diferit. Fondul Mutual este pentru acoperirea pagubelor iar Camerele Agricole pentru reprezentarea fermierilor în fața autorităților”, mai spune Stroescu.
Ce rol vor avea Camere Agricole județene?
În multiplele dezbateri despre înființarea Camerelor Agricole au existat voci ale fermierilor mari care au afirmat că acestea ar fi utile mai mult pentru agricultorii mai mici. În fapt, rolul Camerelor Agricole județene este foarte bine stabilit, iar la nivel declarativ și conceptual, par să se adreseze tuturor producătorilor agricoli.
Astfel, Camerele Agricole ar trebui să asigure asistenţa tehnică şi consilierea producătorilor agricoli în vederea absorbţiei fondurilor europene și să organizeze activităţi de popularizare şi asistenţă tehnică de specialitate prin înfiinţarea de loturi demonstrative, demonstraţii practice, târguri, expoziţii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde.
Mai mult, Camerele au fost gândite să realizeze fluxul informaţional către fermieri prin materiale audio-vizuale, emisiuni radio-TV, editarea, multiplicarea şi distribuirea de materiale informative, reviste, cărţi, broşuri, pliante, tehnologii de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor, proiecte tehnico-economice şi alte materiale de specialitate; îndeplinesc şi alte atribuţii, conform prevederilor legale şi statutului-cadru.
Camera Agricolă Națională – rol de reprezentare
Pe de altă parte, Camera Agricolă Naţională va promova iniţiativele camerelor agricole judeţene, va aproba nivelul cotizaţiei membrilor, va colabora cu institute, staţiuni ori companii cu obiect de activitate în cercetarea agricolă fundamentală/aplicată şi inovare, va încheia contracte de cercetare şi inovare cu institute, etc.
În forma legislației actuale, finanţarea Camerei Agricole Naţionale şi a camerelor agricole judeţene se asigură din:
• Cotizaţii ale membrilor camerelor agricole;
• Dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;
• Donaţii şi/sau sponsorizări;
• Comisioane;
• Prestări de servicii de consultanţă sau asistenţă către fermieri, contra cost.
Modelul francez
În România, cele mai multe voci spun despre Camerele Agricole că ar trebui să funcționeze după modelul celor din Franța unde apartenența fermierilor la un astfel de organism, împărțit pe regiuni, este obligatorie. Alegerile pentru conducerea Camerelor Agricole au loc o dată la un an, iar liderii acestora se întrunesc lunar pentru a rezolva cele mai arzătoare chestiuni ale producătorilor agricoli pe care îi reprezintă.
