Cultura de ardei capia în câmp – sursă sigură de venit pentru un fost șofer convertit în legumicultor
Gabriela Gimbășanu -
Vlad Vornicu, un tânăr din comuna Bălțați, județul Iași a renunțat la meseria de șofer și s-a hotărât să pună bazele unei afaceri de familie. Urmând exemplul unor prieteni s-a apucat, în urmă cu 5 ani de legumicultură. Astăzi, ieșeanul cultivă o suprafață de 1,20 hectare cu legume de sezon. Spune că dintre toate, cultura de ardei capia îi aduce cei mai mulți bani.
Din șofer a ajuns legumicultor
“Eu am fost șofer nu am avut nici o legătură cu agricultura sau cu legumicultura până acum 5 ani. Am niște prieteni care se ocupau de mult de cultivarea legumelor în câmp și de la ei am învățat tot ce știu. Tot ei au fost cei care m-au ajutat să pun pe picioare această mică afacere de familie. Tot ce știu astăzi despre legumicultură le datorez în mare parte lor”, a declarat pentru Agrointeligența Vlad Vornicu, cel care se ocupă de cultivarea legumelor direct în camp în localitatea Bălțați.
Răsadurile se produc în februarie-martie
Activitatea în legumicultură începe cu mult timp înainte ca plantele să ajungă direct în câmp. Astfel că prima activitatea desfășurată este producerea răsadurilor.
“Activitatea noastră agricolă începe de pe la sfârșitul lunii februarie sau în luna martie. Pentru producerea răsadurilor ce urmează a fi plantate în câmp avem un solar care ne ajută foarte mult să protejăm micuțele plante. Perioada de plantare a răsadurilor diferă, în funcție de zonă, de specie și de condițiile climatice din anul respectiv. Noi punem răsadurile când acestea au vârsta de cel puțin 45 de zile, au o tulpină viguroasă și 6-8 frunze deja formate. Anul acesta le-am plantat în câmp, începând cu data de 27 mai”, ne-a spus legumicultorul despre ”calendarul” afacerii sale.
Legumele din câmp sunt irigate prin picurare
Dat fiind faptul că la noi condițiile climatice se schimbă de la an la an, ieșeanul afirmă că, nu mai poți cultiva nimic fără sistem de irigare.
”Legumele sunt irigate prin picurare, un sistem în care am investit încă de acum 5 ani. Mărturisește că se gândește la un echipament nou, pentru că cel vechi îi joacă feste și se înfundă cam des. ”În activitatea de producere a legumelor în câmp investești mereu, pentru că tot ce ai este supus intemperiilor și deci se degradează”, ne-a vorbit ieșeanul, despre riscurile pe care trebuie să ți le asumi atunci când decizi să cultivi legume direct în câmp.
10.000 euro investiția în cinci ani
Pentru că se declară mai degrabă un legumicultor pasionat, decât un mic afacerist, Vlad Vornicu nu ține cont de cât investește într-un an agricol.
”Pe parcursul celor cinci ani am investit în jur de 10.000 euro. Cel mai mult a costat sistemul de irigare prin picurare, furtunele și pompele pe care le folosesc pentru a aduce apa direct la plantă. În afara acestui sistem de irigare intră costurile cu construcția solarului în care producem răsadurile. La toate aceastea se mai adugă și cheltuiala anuală pe care o faci cu semințele”, ne-a explicat agricultorul, care sunt costurile de cultivare a legumelor.
Semințele îl costă 200 de euro pe an
Prețul semințelor diferă în funcție de firma producătoare, soiul pe care îl cumperi și mai ales locul de unde alegi să le cumperi.
”Suma depinde de semințe, eu nu am pus din acele hibride, pentru că sunt mult mai scumpe. Am ales semințe hibride pentru câteva roșii pe care le-am avut într-un solar. În câmp am doar soiuri de legume care se găsesc în magazinele de la noi din zonă, iar astea sunt destul de ieftine, undeva la 200 euro toate semințele pe care le folosesc pentru a produce răsaduri pentru întreaga suprafață cultivată cu legume”, ne-a spus ieșeanul, despre ce înseamnă investiția în materialul săditor.
Urechi de elefant
Pe suprafața de 1,20 hectare, ieșeanul cultivă ardei gras, gogoșari, varză de toamnă și ardei capia. Dintre toate legumele cel mai mândru, anul acesta este de cultura de ardei capia.
”Pentru ardeii capia, de câțiva ani cultiv soiul ”urechi de elefant”, cel sârbesc. În ultima perioadă de timp acest soi este produs în mai multe varietăți: bulgărești, sârbești și ungurești. L-am ales pe cel sârbesc că, din ce am văzut eu se fac puțin mai mari, au mai puține semințe, iar culoarea este de un roșu intens, având o pulpă foarte cărnoasă și gustoasă”, ne-a vorbit legumicultorul despre caracteristicile soiul de ardei capia pe care îl cultivă.
Fertilizarea este obligatorie
Deși și-a dorit să intervină cât mai puțin în cultură, ieșeanul recunoaște că, fără fertilizare producția este mult mai mică.
”Fără fertilizare nu se face nimic, am încercat acasă să pun câteva fire bio, fără să intervin cu nimic, iar cei care s-au înfruptat din munca mea au fost gândacii. Încerc să nu aplic substanțe chimice în exces, în nici un caz nu folosesc acele substanțe care, am astăzi gogoșarul verde și îl storpesc și mâine e roșu. Folosesc foliare cu microelemente, am ”îngrășat” terenul cu un complex de elemente, am avut o stână în apropiere și am cărat niște gunoi de oaie pe teren, chiar la intrarea în primăvară și am aplicat și 100-120 kilograme de azot la întreaga suprafață”, ne-a explicat agricultorul, despre fertilizarea pe care o aplică legumelor.
La începutul vegetației se fac stropiri cu insecticide
Dăunătorii la ardeiul capia sunt foarte mulți, începând de la gândaci, omizi verzi și până la păianjeni și viermi.
”Fiind o cultură în câmp, legumele sunt mult mai predispuse la boli și dăunători decât o cultură în spațiu protejat. O dată la 14 zile stropesc cu un insecticid împotriva acestor dăunători, după care fac o pauză de cules de 5 zile, iar după această perioadă pot să încep să strâng recolta care a ajuns la maturitatea de recoltare. Aceste tratamente cu insecticide le aplic, în prima perioadă, adică atunci când apar primele legume coapte, odată înaintă în vârstă, planta nu mai are nevoie de aceste stropiri”, a subliniat producătorul de legume din comuna Bălțați.
Producție mai mică dar preț mai bun
Producția din 2015 a mai scăzut de ardei capia, iar cererea în creștere determină un preț dublu față de cel de anul trecut. ”Eu îmi vând marfa în piețele locale de la mine din zonă. Prețul de vânzare de anul acesta este aproape dublu față de cel de anul trecut. Anul trecut dădeam capia și la 2 lei, anul acesta îl vând în piață cu 4,5-5 lei”, ne-a vorbit Vlad Vornicu despre prețul de valorificare al ardeiului capia.
8 tone de legume de pe 1,2 hectare
Pe cele 1,2 hectare, ieșeanul cultivă ardei capia, gogoșari, ardei gras și varză de toamnă. Până acum, de pe întreaga suprafață ocupată cu ardei a recoltat în jur de 400 de saci, a câte 18-20 kilograme. “Când merg la piață nu mă duc doar cu ardei capia, iau tot ce e copt și bun de recoltat. Cred că am recoltat până acum, doar ardei, în jur de 8 tone, din care cred că vreo 2-2,5 tone sunt ardei capia”, ne-a spus legumicultorul despre producția estimativă de ardei pe care a recoltat-o deja.
La un calcul simplu, dacă și-a vânut întreaga producție de ardei la un preț de valorificare minim de 2 lei, a obținut un venit de 3.500 euro, din care, dacă scădem costul cu sămânța și cu înființarea și întreținerea culturii, râmâne cu un profit bunicel, de cel puțin 1.800 euro.
2015 un an foarte prost pentru legumicultură
Seceta din acest an i-a afectat pe de o parte pe cei care au mizat pe cultura mare (grâu, porumb, rapiță, floarea-soarelui), iar pe de altă parte, destul de afectați au fost și cei care au mizat pe legumele cultivate direct în câmp.
“Anul 2015 este un an foarte prost pentru legumicultură, a fost perioada aia în care temperaturile au ajuns la 39-42°C, iar ardeiul s-a stricat pe capete. Temperaturile ridicate din anul acesta au afectat culturile de legume în câmp, indiferent dacă vorbim de plante obținute din semințe hibride, sau plante normale. Producția este mult diminuată, din cauza arsurii solare ardeii s-au pătat și s-au stricat în tufă. Până acum am aruncat vreo 4 tone. Anul trecut producția a fost mult mai bună pentru că nu am avut acest fenomen de pătare”, a declarat pentru Agrointeligența Vlad Vornicu, legumicultor din comuna Bălțați, județul Iași.
