Care sunt cele mai bune soiuri românești de struguri de masă
Roxana Dobre -
România nu stă bine la capitolul exportului de struguri de masă pentru că producția de abia acoperă piața internă. În prezent țara noastră mai are doar 9.800 de hectare cu vii specializate pe soiuri de masă, majoritatea producătorilor orientându-se mai mult către vin. Din aceste 9.800 de hectare cam 57% reprezintă soiul Chasselas Dore care poate fi folosit atât la vin cât și la consumul în stare proaspătă, acesta fiind un soi mixt.
“Din punctul meu de vedere nu este un soi de calitate pentru că are bobul mic și foarte multe semințe. Și atunci ar trebui schimbată această pondere cu soiuri gen Victoria, Transilvania și Tamina”, ne-a declarat ing. Marian Ion, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (ICDVV). El spune că în prezent pe piața internă lupta se dă la soiurile de masă între producătorii care vor să iasă cel mai devreme pe piață atunci și prețul fiind maxim.
“Cele mai bune din punct de vedere gustativ sunt soiurile cu coacere tardivă care sunt și foarte bune în momentul consumului. Cultivatorii caută două lucruri: un soi care să apară foarte devreme pe piață, dacă se poate înainte soiurilor aduse din afară – dar asta nu este posibil, și un soi cu maturare tardivă care se poate păstra foarte bine și peste iarnă și poate fi valorificat într-un moment în care piața nu mai abundă în oferte. Cel care apare cel mai devreme în condițiile climatice din România este soiul Timpuriu de Pietroasa realizat de SCVV Pietroasa și soiul Augusta, creat la fostul Institut Agronomic Nicolae Bălcescu. Pentru a doua variantă sunt recomandate soiurile Transilvania și Tamina”, ne-a mai explicat directorul.
Victoria, soiul care bate țările străine în țara lor
Însă soiul cel mai căutat este Victoria care este cultivat în toată lumea. Soiul Victoria a fost obținut la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Viti-Vinicolă Drăgășani, de către cercetătorii dr. Victoria Lepădatu și dr. Gheorghe Condei, prin încrucișarea soiurilor Cardinal și Afuz Ali, și a fost omologat în anul 1978. În prezent, Victoria este răspândit în majoritatea țărilor cultivatoare de soiuri de struguri pentru masă din lume, printre care Italia, Grecia, Turcia, Spania, Africa de Sud, China, Australia. “Este un soi care și-a câștigat un loc fruntaș în ultima vreme și se poate spune că bate soiurile străine în țara lor. Se cultivă și în Italia unde are o pondere foarte însemnată. Boabele sunt foarte mari, pielița este crocantă și este foarte rezistent la păstrare și la transport care este un element cheie la afacerile cu struguri de masă”, ne-a mai declarat directorul de la Valea Călugărească. Soiul Victoria se dezvoltă foarte bine pe terenuri fertile, bine drenate, situate, de regulă, la baza versanților. Soiul are o rezistență bună la ger (la temperaturi minime cuprinse între minus 18 și minus 20 grade Celsius), la secetă, dar și la brumele și la înghețurile de primăvară. De asemenea, strugurii sunt rezistenți la transport și la păstrare.
Soiul Transilvania are strugurele cel mai aspectuos
Potrivit ing. Marian Ion, soiul Transilvania are strugurele cel ma aspectuos. Acesta a fost omologat în anul 1984 prin hibridare sexuată între Blackrose și Cardina. Este un soi de vigoare mijlocie cu toleranță slabă la ger fiind și sensibil la mană și făinare. Strugurii sunt mari, aspectuoși, cu boabe mijlocii de culoare negru-violaceu. Epoca de maturare: 15 septembrie – 1 octombrie. Soiul are și o producție foarte mare de peste 22 tone/ ha. Se cultivă în centrele viticole din Transilvania, Crișana și Maramureș.
Roz Românesc – cel mai productiv soi de struguri de masă
Directorul de la Valea Călugărească spune că cel mai productiv dintre soiuri este Roz Românesc. Acesta a fost omologat în anul 1978 de către Negreanu Elena, Ioniță Ioana şi Popa Anton. Epoca de maturare: VII (15 – 30 octombrie). Struguri mijlocii-mari (280-420 g), cu boabe inserate mijlociu lax pe ciorchine. Bobul este mare (4.8-6.3 g) de formă sferică, cu pieliţa de culoare roz-roşietică, de grosime mijlocie, uşor aderentă la pulpă şi acoperită cu un strat uniform de pruină. Pulpa este de culoare galben-verzuie, suculentă, echilibrată, semicrocantă şi gust dulce acrişor plăcut. Producţie medie este de 20.0-24.0 tone/ha.
