• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Profesorul Valeriu Tabără oferă un plan de atac pentru problema irigațiilor: ”Sursa de apă este cheia!”

    Roxana Dobre -

    Problema legată de irigații este una de actualitate în portofoliul oricărui ministru al agriculturii. Rezolvarea pare să fi fost găsită de Daniel Constantin, actual ministru, care a anunțat recent primul pas pentru refacerea sistemului de irigații al României. Este vorba despre o alocare de 145 de milioane de euro pe care Guvernul României o va da de la bugetul stat către ANIF. Banii vor fi virați doar dacă Planul Juncker nu va include și irigațiile din țara noastră.

    În opoziție, un fost ministru vede diferit salvarea irigațiilor și spune că propunerile actualului Guvern au doar scop electoral și nu se va ajunge la vreo finalitate.

    “La instalare, actualul ministru mi-a adresat patru întrebări legate de sistemul de irigații. O să îi răspund acum, nu i-am răspuns atunci intenționat pentru că știam ce urmează. Eu am fost cel care am elaborat Ordonanța 82/2011 dintr-o necesitate a ceea ce însemnau costurile mari ale sistemelor de irigații, de fapt a celor care nu funcționau. Noi plăteam și pentru ele. Mie mi se pare abordarea total greșită și nu se va ajunge decât la foarte multă vorbă și campanie de imagine. Cred că sunt foarte multe demersuri care sunt făcute în scop electoral și nu-și vor găsi aplicabilitate”, ne-a declarat fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără.

    Sursa se apă, cheia pentru rezolvarea problemei irigațiilor

    Fost ministru al agriculturii, prof. Valeriu Tabără spune că planurile care privesc sistemul de irigații sunt total greșite pentru că nu pornesc de la ce trebuie: de la sursa de apă și de la gestionarea surselor de apă.

    “Orice sisteme de irigații pe care le vom pune în funcțiune în anii următori trebuie să pornească de la sursa de apă pentru că cea mai mare problemă a irigațiilor din România este costul irigării. Aducerea apei din Dunăre pe canale foarte lungi, neimpermeabilizate, cu pierderi foarte mari de apă, duce la costuri foarte mari pentru fermieri. Costul energiei este imens. Modul cum au abordat problemele, cu intrarea din nou pe canalele mari de repunere, în funcțiune este greșită. Ar trebuie să meargă pe sisteme locale așa cum a început Măsura 125 și care de fapt se finalizează și merge foarte bine. Este foarte bine că s-au majorat sumele din PNDR alocate acestei măsuri, dar ea nu trebuie dusă spre ceea ce a însemnat sistemul de irigații clasic, ci spre ceea ce înseamnă elementul nou. Și asta înseamnă inclusiv realizarea cumulărilor de apă. Aici trebuie luare niște programe și de la Ministerul Mediului, cu excedentele de apă de primăvară, toamnă sau iarnă pe care apoi să le putem folosi la irigăr”, ne-a declarat fostul ministru.
    Profesorul Tabără apreciază că problema de la care se pornește în prezent este nelalocul ei pentru ceea ce înseamnă modernizarea în sistemele de irigații.

    “Ministerul trebuie să se întrebe de unde ia apa. Din amonte sau din aval? Urcă din nou apa din Dunăre către terasa a doua și a treia a Bărăganului sau amenajează Canalul Siret-Bărăgan și alte 2-3 astfel de amenajări din care apoi dezvolte sistemele locale și cu acestea s-ar putea duce pe un million de hectare de teren irigabil”, completează fostul demnitar.

    Tabără: “Foarte puțini știu că se plăteau sisteme care de 7-8 ani nu funcționau”

    Abonamentul anual pentru irigații a fost susținut și pe vremea când Valeriu Tabără era ministru și, spune el, se baza pe o experiență care a fost testată în partea de vest a țării, în sistemul austriac de gestionare a apelor – mai ales din Banat, acolo unde Asociația Utilizatorilor de Apă din perioada interbelică a fost una dintre cele bogate.

    “Adunase atâtea surse financiare și prin ea s-a dezvoltat sistemul de desecare din Banat. Ori în prezent, mai ales cei de la ANIF nu au înțeles că nu trebuia să îi păstreze pe cei care au contribuit din plin la scoaterea din circuit inclusiv a unor sisteme viabile. Nu au făcut ce trebuia cu sistemele de irigații care trebuiau casate, cazul Dobrogei, unde l-au ținut în funcțiune cu costuri foarte mari. Foarte puțini știu că se plăteau sisteme care de 7-8 ani nu funcționau. Numărul de oameni era același, dar noi aveam 800.000 de hectare irigabile. Iar la desecări nu fac nimic”, spune fostul ministru.

    Valeriu Tabără completează că iarna trecută au fost multe zone unde apa a stat extraordinar de mult făcând unele terenuri necultivabile.

    “Sistemele acestea de desecări eu le-aș transfera către potențiali utilizatori privați. Le-aș da fără probleme într-o custodie într-un contract de comodat. Pentru că sunt foarte mulți fermieri, cum ar fi Dimitrie Muscă de la Curtici sau alții din Insula Mare a Brăilei, care le-ar prelua sigur creându-le normal și anumite facilități. Acestea sunt sisteme de interes public major, aici nu este vorba numai de desecare pentru culturile agricole ci și pentru protejarea localităților, sursei funciare care poate fi degradată etc.”, conchide fostul ministru.


    Te-ar mai putea interesa

    Anunţ APIA pentru fermierii care aşteaptă banii pe subvenţii! Pepiniera lui Eugen Szekely. ”Pasiunea mea e părul, Bayer este un partener de nădejde” Cum ajută leonardita culturile de legume

    Ultimele știri

    Concluziile unui fermier din Ialomița. Ce produse a folosit ca să aibă producția dorită de pepeni Adrian Pintea, APIA: Plata avansului din subvenții – finalizată în 3 săptămâni! Un fermier s-a ales cu mașina confiscată după ce a încercat să-și protejeze culturile de mistreți