• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum ar trebuie să funcționeze Fondul Mutual în viziunea fostului ministru Valeriu Tabără: ”Câte o structură unică pentru fiecare sector al agriculturii!”

    Roxana Dobre -

    Fermierii români se pregătesc să înființeze un fond mutual, singurul instrument care ar putea să acopere și pierderile cauzate de secetă, îngheț sau diverse boli, daune de care firmele de asigurări fug.

    Fondul va fi format în pondere de 65% din bani de la Uniunea Europeană, 25% de la stat, iar diferenţa va fi suportată de fermieri. Este un sistem care deja și-a dovedit eficacitatea în Franța sau Germania unde această formulă de sprijin reciproc între fermieri funcționează de mult timp.

    Valeriu Tabără, fost ministru al agriculturii, este de părere că această formă de organizare ar putea funcționa și pentru fermierii români numai dacă fondul mutual va fi împărțit pe fiecare sector al agriculturii.

    “Ca să funcționeze corect, Fondul Mutual ar trebui să fie împărțit pe ramuri. De pildă, în viticultură – unul, în cultura mare – altul. Acestea ar trebuie să meargă spre problemele mari cu care se confruntă fiecare ramură. Putem să ne referim și la zootehnie care are alte particularități legate de ce înseamnă producția sau cum este acum prețul animalelor vii care scade de la o zi la alta. Dacă ar fi totul la comun, s-ar putea ajunge la scenariul în care un anumit sector să fie afectat într-un an, iar altuia să-i meargă bine. De aceea trebuie să fie fiecare sector cu treaba lui”, a declarat fostul ministru pentru Agrointeligența.

    Fondul mutual din agricultură nu ar trebuie să fie controlat de anumite grupuri de interese, ci de fermieri

    Valeriu Tabără spune că înființarea fondului mutual nu ar trebui să exonereze statul de obligațiile pe care le are către fermieri.

    “De la început trebuie să fie clar: cu sau fără acest fond mutual, orice țară este obligată să sprijine producția agroalimentară. Ori în condițiile în care pierderile sunt cauzate de condiții extreme cum au fost cele din 2015, statul este obligat să sprijine fermierii. Nu cred că trebuie să se culce pe o ureche dacă fermierii se ajută și în alt mod. Acesta ar fi un element de complementaritate care ar veni la acest sprijin și ar putea foarte bine să fie controlat, gestionat și dirijat de fermieri ca un mod de administrare pe modelul Fondului de Garantare a Creditului Rural”, ne-a explicat fostul ministru.

    Domnia sa spune că fondul mutual nu ar trebuie să fie controlat de anumite grupuri de interese ci clar, de către fermieri. “Dar eu aș spune că nu este vorba numai de un singur Fond Mutual care să fie gestionat de un anumit grup de oameni pentru că ar părea elementele de contestare, cum au și fost de altfel, și care au dus la eșecul primei inițiative. Eu sincer mă așteptam, cunoscând oamenii de acolo”, a completat Valeriu Tabără pentru Agrointeligența.

    Cei care nu aplică tehnologia corect nu au cum să primească despăgubiri

    Fostul ministru al agriculturii spune că o altă problemă pe care ar putea să o întâmpine funcționarea Fondului Mutual este evaluarea pierderilor acolo unde trebuie clar stabilite cauzele.

    “Am văzut de multe ori la televizor zone unde a lovit crunt seceta. Dar nu au arătat cum au aplicat fermierii tehnologia. Eu știam că arătura fusese făcută primăvara și era imposibil să aplici tehnologia. Banii nu pot fi dați celui care nu aplică corect lucrările. Ci doar celui care a aplicat tehnologia cum trebuie dar din aceste cauze extreme au existat pierderi”, ne-a mai spus Tabără.

    Ce sumă ar trebui să plătească fermierii

    Fostul ministru spune că suma obligatorie pe care ar trebui să o plătească un fermier la hectar ar trebui să fie stabilită în funcție de cultură pentru că ”una este când vorbim de pierderi în legumicultură și alta este când ne referim la cultura mare”.

    “Sunt pierderi diferite pentru că și costurile pentru înființarea culturilor. În aceeași măsură vorbim și de zone geografice diferite. Unele sunt costurile pentru zona colinară și altele sunt pentru zona de câmpie sau luncă”, ne-a mai explicat Tabără.

    Nu putem copia exact ce au făcut alții

    Fostul ministru spune că în Franța acest tip de ajutor funcționează foarte bine, dar modelul nu poate fi aplicat în România după modelul de acolo întrucât problemele sunt total diferite.

    “Nici românii nu reacționează cum o fac fermierii francezi. Uneori și pe elementul istoric – uitați-vă ce a însemnat cooperativa la noi și ce a însemnat la ei. Știu că în Franța Fondul Mutual este foarte bine pus la punct și este cooordonat de către asociațiile de profesioniști. De fapt, cei care conduc acest organism sunt numai profesioniști și a fost o bază obligatorie pe care s-a construit de la început. Ei nu funcționează fără ceea ce înseamnă consultarea asociațiilor, dar nu este străin nici Ministerul Agriculturii francez de ceea ce înseamnă aceste asociații. Chiar se pot încerca și schimburi de experiență cu specialiștii francezi care activează în cadrul Fondului Mutual de acolo. Francezii sunt niște partenerii excepționali. Sau nemții. Și în Germania funcționează excepțional aceste sisteme profesionale și de ajutorare. Acolo funcționează parteneriate de acest gen și de 100 de ani, deci nu sunt o noutate”, mai spune Tabără.

    Cum funcționează modelul francez

    Fondul mutual în agricultură a fost implementat cu succes în Franţa, aceasta fiind singura ţară care, prin acest instrument, a raportat atragerea de fonduri europene în cuantum de 84 milioane de euro în perioada 2010-2013. Modelul stabilit în România este de inspiraţie franceză, însă există unele deosebiri considerabile, care pot face diferenţa în viitor, în termeni de funcţionalitate şi de eficienţă. Spre exemplu, în Franţa este obligatoriu, din 1 octombrie 2013, ca fermierii să fie afiliați la un fond mutual acreditat. Sancţiunea nerespectării acestei obligaţii atrage plata unei amenzi considerabile raportată la contribuţia pe care trebuie să o plătească un membru afiliat. Reglementarea iniţială română stabilea ca sancţiune, pentru neaderarea la un fond mutual până la 1 martie 2014, obţinerea a numai 20% din formele de sprijin susţinute din bugetul naţional. Această sancţiune a fost eliminată în actuala reglementare, prin legea de aprobare a ordonanţei. În plus, prin noua reglementare din România, există posibilitatea ca membrii fondurilor mutuale să obţină stimulente acordate de Guvern, în funcţie de resursele bugetare disponibile.


    Te-ar mai putea interesa

    Producții dublate cu ajutorul produselor Daymsa Mobilizare parțială în Rusia: Putin trimite și fermierii la război APIA anunță: noi plăți în conturile crescătorilor de animale! Ajutoarele achitate – maxim 150.000 euro/fermă

    Ultimele știri

    Ultimatum pentru fabrica de zahăr! Fermierii fac apel către premierul Ciucă și ministrul Daea să se implice! Cum se recoltează semințele de vinete. Cea mai simplă metodă Donau Saat: un portofoliu complex de hibrizi de porumb adaptați condițiilor din România