• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Agricultura în cooperativă, făcută ca la carte în Ungaria. Studiu de caz: La Agro-Cserkesz, fermierii sunt acționari într-o afacere de milioane de euro

    Gabriela Gimbășanu -

    După căderea regimului comunist, de CAP-urile românești s-a ales praful, în timp ce, la unguri, formele asociative s-au păstrat chiar și după ce fermierii și-au recuperat pământul pierdut la colectivizarea din 1950. La 25 de ani de la schimbarea regimului, în Ungaria, cooperativele au trecut deja la nivelul superior: sunt afaceri în toată regula, iar agricultorii iau împreună decizii în valoare de milioane de euro.

    Vechile cooperative, în forma pe care am avut-o și noi, sunt istorie în Ungaria. Majoritatea s-au transformat în societăți cu răspundere limită, păstrând însă vechea componență. Ca și la cooperativă, deciziile și, deci votul, este deținut de cei care dețin cea mai mare parte de teren, în timp ce profitul de împarte cu toți acționarii.

    Un model de astfel de afacere am vizitat și noi în cadrul unei deplasări organizate în Ungaria de către Syngenta, care, pe lângă prezentarea unor noi produse și tehnologii, ne-a oferit posibilitatea de a vedea ”la firul ierbii” cum se face agricultură la cel mai înalt nivel în Ungaria.

    Astfel, ne-am deplasat în nord-estul țării vecine, în localitatea Nagycserkesz, acolo unde, începând din luna februarie a acestui an, cooperativa fermierilor s-a transformat în societatea Agro-Cserkesz, condusă de președintele Pokoraczki Tibor.

    ”Până la începutul lunii februarie, această companie a funcționat ca orice altă cooperativă. În februarie, însă, am schimbat modul de funcționare: din cooperativă, în societate care este condusă de acționari. Eu sunt președintele societății ce are în componența sa 46 de persoane care formează acționariatul companiei. Cei 46 acționari își pun la dispoziția societății terenul agricol pe care îl cultivă cu utilajele deținute în comun”, a declarat pentru Agrointeligența Pokoraczki Tibor, președintele Agro-Cserkesz.

    După 1990, fermierii unguri au continuat să facă parte din cooperative

    În perioada comunistă, în jurul anului 1950, proprietarii de teren agricol din Ungaria au fost forțati să renunțe la pământuri, care au fost trecute în proprietatea statului. Așa au apărut cooperativele de producție în țara vecină. ”După căderea comunismului, oamenii și-au primit pământurile înapoi, dar aceștia nu au ieșit din forma și structura originală de cooperativă. Cred că motivul principal l-a constituit faptul că era o activitate pe care o cunoșteau, aveau utilajele la comun, la fel și infrastructura, clădirile. A fost mult mai simplu să continue decât să o ia fiecare de la zero pe bucățica sa de pământ”, ne-a explicat Pokoraczki Tibor.

    Au urmat apoi ani în care, lucrând la comun, cooperativele au început să prospere în condițiile unei piețe tot mai libere. Apoi conjunctura politică s-a schimbat și vechile forme de asociere pentru producție au început să se gândească la alte variante mai rentabile.

    ”Guvernul nostru a început să fie tot mai mult orientat către piața liberă, către o economie funcțională, așa că și noi am evoluat. Am transformat cooperativa într-o companie cu acționariat”, ne-a precizat Pokoraczki.

    Agro-Cserkesz

    Din 100 de membri cu drept de vot au rămas doar 46

    Avantajele noii organizaări a avut un efect imediat la nivelul luării deciziilor. Dacă înainte erau peste 100 de membrii cu drept de vot, consiliul de administrație al Agro-Cserkesz numărăr acum doar 46 de oameni care decid soarta afacerii.

    ”Atunci când ai o conducere bazată pe principiile cooperativei, toți cei care sunt membri au drept de vot, ceea ce înseamnă că, înainte aveam peste 100 de persoane cu drept de vot. După schimbare de organizare pe care am făcut-o, avem doar 46 de proprietari cu drept de vot, iat votul lor contează în funcție de procentul pe care îl dețin în cadrul companiei. Este mult mai operațional să lucrezi cu mai puțini oameni, decât să ai peste 100 de fermierii supărați cu care nu reușești să ajungi la un acord comun”, ne-a spus președintele fostei cooperative,despre eficiența cu care lucrează acum, după ce au devenit societate condusă de acționari.

    Fermierii lucrează la comun 2.000 hectare

    Chiar dacă și-a schimbat forma de organizare, ”gruparea” fermierilor din Agro-Cserkesz nu a pierdut nici o bucățică de terenul lucrat ca și cooperativă. În plus, afacerea a început să se axeze, pe lângă cultivarea cerealelor, și pe depozitarea lor și comercializarea la momentul oportun.

    ”Cultivăm în special: porumb, floarea-soarelui, rapiță, soia și porumb zaharat. Pentru producerea cerealelor ne folosim de propriile noastre utilaje, avem o capacitate de depozitare de aproape 14.000 tone și exploatăm o suprafață agricolă de 2.000 hectare. O parte din teren aparține companiei, iar o altă parte este luat în arendă. Avem în grijă pământul a 151 mici fermieri, iar motivul pentru care sunt atât de mulți proprietari de teren este legat de faptul că sunt oameni care dețin 1-2 hectare, dar care sunt parteneri ai acestei afaceri agricole. La fel cum avem foarte mulți fermierii care dețin suprafețe mici, tot așa avem fermierii care dețin peste 100 de hectare”, ne-a vorbit Pokoraczki Tibor despre suprafața de teren pe care o cultivă cu cereale.

    presedintele companiei

    Președintele companiei a subliniat faptul că Agro-Cserkesz nu deține sistem de irigații performant, iar cu ceea ce au la dispoziție acum, reușesc să irige maxim 4-10% din întreaga suprafață. În general, conducerea societății irigă doar cultura de porumb zaharat.

    300 de euro – subvenția maghiarilor pe fiecare hectar

    Fermierii maghiari recunosc că un mare ajutor l-au constituit în ultimii ani fondurile europene, dar și subvențiile încasate pe suprafață. Nu sunt mulțumiți de cuantum, deși e aproape dublu față de ce se ia în România. Astfel, vorbim de circa 300 de euro pe hectar în Ungaria, în timp ce anul trecut, românii au trebuit să se descurce cu puțin peste 160 de euro pe hectar.
    Extrem de important de precizat este faptul că, potrivit reprezentantului Agro-Cserkesz, pentru a primi subvenții, maghiarii nu trebuie să facă nenumărate drumuri pe la instituțiile abilitate pentru a putea intra în posesia banilor. Tot ce trebuie să facă vecinii noștri este să declare că utilizează suprafața de teren respectivă în scop agricol, nimic mai mult. Bineînțeles că și controalele instituțiilor abilitate sunt mult mai puține decât în cazul fermierilor de la noi din țară.

    A fost secetă și-n Ungaria

    La vecinii noștri din Ungaria, seceta s-a manifestat destul de violent, singura diferență este că, fermierii maghiari au suferit pierderi doar la nivel regional, pe când în România a fost secetă în toată țara. ”În ceea ce privește rezultatele pe care le-am înregistrat anul acesta, vă pot spune că 2015 nu a fost un an foarte bun în ceea ce privește producția de cereale. Nu îmi aduc aminte să fi avut un an mai secetos ca cel pe care tocmai îl traversăm. De la începutul anului și până acum am avut doar 218 mm/m² de precipitații. Dar dacă ne uităm la perioada efectivă când culturile ar fi avut nevoie de ploaie, media e de doar 148 mm/m². Porumbul zaharat a fost cel mai afectat de secetă și se poate vedea și cât de uscat este terenul aici în zonă”, ne-a mărturisit președintele companiei.

    Pierderile de producție de 20-40%

    Chiar dacă nu au fost la fel de afectați de secetă ca și fermierii români, maghiarii au pierderi însemnate de producție. ”La culturile de cereale recolta a fost mai mică cu 20-30% față de producția de anul trecut, la porumbul zaharat pierderile de producție ajung la 40%, la floarea-soarelui aproximativ 20%, iar la porumbul normal pierderile sunt cuprinse între 30-40%, depinde de zona unde este amplasată cultura. Chiar dacă avem o producție mult mai mică față de cea din 2014, prețurile au rămas la același nivel ca anul trecut, sunt foarte mici. În unele zone, prețurile au scăzut sau au crescut, cu variații destul de mici. Totuși, sunt încă la un nivel inacceptabil de mic”, ne prezintă situația fermierul maghiar.

    Agricultorii maghiari așteaptă compensații din partea Guvernului

    Dat fiind faptul că seceta s-a manifestat la nivel regional în Ungaria și nu a fost afectată întreaga țară, Guvernul trebuie să stabilească care au fost efectele negative provocate de secetă. ”Deja am cerut Guvernului să ni se acorde compensații pentru pierderile suferite din cauza secetei. După ce sunt stabilite toate detaliile, teoretic în 1-2 zile din momentul în care Guvernul maghiar face anunțul că vom fi despăgubiți, ar trebuie să începem să încasăm suma de banii acordată drept despăgubire pentru pierderile pe care le-am suferit”, a adus precizări Pokoraczki.

    172455_107106046036434_6959265_o

    Cele mai profitabile culturi: rapița și porumbul zaharat

    Într-un an bun, în care nu au probleme cu seceta, la vecinii unguri cele mai profitabile culturi rămân rapița și porumbul zaharat. ”Producția de rapiță recoltată anula cesta de compania Agro-Cserkesz a fost de 3,4 tone la hectar, comparativ cu anul trecut, când producția de rapiță a fost de peste 4 tone la hectar. La nivelul Ungariei, producția medie de rapiță a fost de 2 tone la hectar, deci pot spune că am avut o recoltă bunicică față de media pe țară. La porumb, obținem într-un an normal, 10 tone la hectar, dar anul acesta avem anumite zone în care producția la hectar nu depășește 3,4 tone”, a declarat pentru Agrointeligența Pokoraczki Tibor, președintele companiei Agro-Cserkesz.

    Agro-Cserkesz Ungaria

    Producția societății agricole se vinde multinaționalelor

    Într-un an în care nu se confruntă cu problemele specifice, cauzate de secetă, compania Agro-Cserkesz, obține producții foarte bune, situate mult peste media pe țară.

    ”Producția obținută o vindem multinaționalelor. Doar ele sunt capabile să ne cumpere recoltele mari pe care le obținem de pe cele 2.000 hectare. Prețul pe care îl plătesc aceste companii depinde foarte mult de calitatea mărfii pe care o scoți la vânzare. Din momentul în care recoltăm și până când vindem, depozităm totul, întotdeauna așteptăm ca să vindem marfa la prețul cel mai ridicat”, ne-a spus președintele companiei, care este strategia pe care conducerea o adoptă pentru a vinde produsele agricole la cel mai bun preț.


    Te-ar mai putea interesa

    Terenuri gratuite de la stat pentru tineri, în 2022. Schimbări importante Trei soiuri de soia căutate constant de fermierii români Ministrul Chesnoiu: Plata subvenției APIA pe pășune – condiționată de numărul de animale!

    Ultimele știri

    Banii în conturi pentru fermieri. Plăți urgente anunțate de ministrul agriculturii! Adrian Chesnoiu: ”Ne-am trezit cu ministerul dat în judecată de crescătorii de animale!” DNA astăzi: Directorul APIA care a luat mită pentru o angajare – trimis în judecată!