Agro-interviul de luni. Nicu Bumb, omul cu Telemeaua de la Ibănești: ”Consultanța pentru caietul de sarcini a fost gratuită. Am plătit doar analizele de laborator ale produsului”
Roxana Dobre -
Lui Nicu Aurel Bumb de la Mirdatod a ajuns să i se spună, simplu, Nicu de la Ibănești. Nu este patronul fabricii mureșene unde se produce celebra brânză care va deveni produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP) în UE, dar este mereu prezent la evenimente cu standul firmei care a reușit să pună brânza românească pe masa străinilor. Despre ce înseamnă să promovezi eficient un produs și cât de încurcatele sunt ițele birocrației de la Bruxelles, Nicu Bumb vorbește în agro-interviul de săptămâna aceasta.
Ovidiu Todoran (stânga), administrator Mirdatod și Nicu Bumb, inginerul șef al fabricii din Mureș
Toată lumea știe astăzi despre Telemeaua de Ibănești că va fi recunoscută în UE până la finele acestui an. Când a început, însă, aventura europeană pentru Telemeaua de Ibănești?
Oh, e o poveste mai lungă pentru că aventura noastră – și bine o numiți aventură, a început în anul 2010 când am participat la primele târguri naționale și internaționale. Acolo ne-am întâlnit cu cei de la Oficiului Național al Produselor Tradiționale și Ecologice Românești, care ne-au propus să ne certificăm la UE.
Dar, practic, cine a avut inițiativa?
Fără dubiu, inițiativa a venit din partea doamnei Lucia Romanescu, director executiv al Oficiului Național al Produselor Tradiționale și Ecologice Românești. Ea a fost cea care de când ne-a văzut cu telemeaua, a ascultat cum o facem și a zis pe loc că trebuie să ne mobilizăm. A crezut încă de la început în acest produs, că nouă ne venea mai greu să vedem cât de departe putem ajunge.
Și ați ajuns departe, însă pe drum, la cine ați apelat prima dată să vă ajute cu documentația și cât au costat serviciile de consultanță, și, cu totul, dosarul pentru Bruxelles?
În ciuda la tot ce se gândesc oamenii, cele mai frumoase lucruri nu costă așa de mult. Voință să fie și oameni buni, care să creadă în tine. Ca să fiu mai exact, consultanța ne-a fost oferită de Oficiului Național al Produselor Tradiționale și Ecologice Românești din Brașov, în mod gratuit. Ei au fost și cei care ne-au ajutat să formăm caietul de sarcini și ne-au furnizat informații și sugestii pentru a putea să începem demersurile către Ministerul Agriculturii. Singurul lucru care ne-a costat a fost analiza de laborator a produsului. De fapt, analizele, care-s obligatorii a fi atașate dosarului pentru Bruxelles.
A fost un proces dificil? Cât a durat?
Elaborarea documentației a durat un an și jumătate. La sfârșitul anului 2012 au venit cei de la firma de certificare, care au autentificat caietul de sarcini cu realitatea din teren. Procesul nu pot spune că a fost dificil, dar durează ceva până ajung toți factorii într-o concordanță. Adică prima dată trebuie să ai o rețetă veche, tradițională care să moștenească o amprentă din zonă, cum este la noi flora spontană și saramura de la fântâna din Orșova. Și după aceea trebuie să schimbi fluxul tehnologic pe care îl ai, cu procesare și colectare. Totul depinde la noi cel mai mult de calitatea laptelui.
Să vorbim un pic și de telemea, efectiv. Cum se face ea? De unde e laptele? Dar rețeta?
La noi pe Valea Gurghiului este o tradiție de a face această brânză telemea. Localnicii o fac de sute de ani. Saramura extrasă din fântâna de la Orşova a fost mereu folosită de oamenii locului pentru conservarea tradițională a brânzei sau a cărnii și se caracterizează printr-o cantitate mai mare de calciu şi magneziu faţă de saramura obţinută din dizolvarea sării în apă. Oamenii păstrau brânza astfel peste iarnă când o conservau în putini și o scoteau de abia vara când începeau muncile câmpului. Atunci o serveau, iar brânza își păstra aceleași proprietăți. Telemeaua de Ibănești, la fel ca și celelalte brânzeturi pe care le producem, conține doar lapte provenit de la fermele din zonă. Avem puncte de colectare autorizate sanitar-veterinar unde producătorii duc lapte seara și dimineața. Deci colectarea se face de două ori pe zi iar în dimineața următoare vine cisterna care transportă laptele la unitatea noastră de procesare. Laptele este cumpărat de la crescători mici, fermieri care au cel mult cinci vaci, din zona de deal şi munte a Văii Gurghiului. Zona este nepoluată, lucru care contribuie la gustul şi calitatea laptelui. Rețeta o știam de la localnici iar ea s-a transmis din tată în fiu.
Care este de fapt secretul Telemelei de Ibănești?
Secretul nostru este flora din zonă, care ne face unici. Nu putem să comparăm laptele din zona de munte cu cel din zona de câmpie. Plus că aproape toți producătorii de lapte sunt atestați ecologic. Noi nu luăm materie primă întâmplător, ci doar dacă avem certitudinea că laptele este “curat”. Ținem foarte mult la calitate.
Deci câți producători de lapte dau materie primă pentru fabrica Mirdatod?
Producătorii de materie primă pentru obţinerea produsului alimentar Telemea de Ibăneşti sunt grupaţi în asociaţii ale crescătorilor de taurine. Fiecare asociaţie este constituită în jurul punctelor de colectare autorizate a laptelui în cele trei comune ale judeţului Mureş: Ibăneşti, Hodac şi Gurghiu. Aceste comune aparţin Văii Gurghiului şi fac parte din arealul geografic delimitat pentru obţinerea produsului alimentar. Colectăm lapte de la 2.000 de producători, iar doar pentru telemea aducem lapte de la circa 850.
Și număr de salariați?
În momentul de față avem 105, număr în care intră și colectori, dar șoferi car efac livrările de brânză.
Ca și promovare, pe ce vă bazați. Sunteți oricum foarte prezenți la evenimente în țară, în afară. Cum acoperiți aceste costuri?
Am participat și participăm la numeroase târguri naționale și internaționale și chiar ținem să le mulțumim foarte mult celor care ne-am promovat. Și aici îi amintesc pe domnii Viorel Morărescu și Ionuț Nica din cadrul Minsterului Agriculturii cărora le suntem recunoscători pentru invitațiile pe care ni le-a făcut la diverse târguri. De asemenea, aș vrea să o amintesc pe doamna Dana Popa care este șefă de serviciu la industrie alimentară. Promovarea s-a făcut deocamdată pe la târguri naționale și internaționale unde oamenii au venit, au gustat și s-au convins singuri de calitatea telemelei noastre. De altfel, acesta a fost și singurul mod prin care brânza noastră a ajuns pe mesele europenilor adică nu pot spune că ne-au crescut vânzările odată cu certificarea sau că avem contracte de export. Cel puțin deocamdată, pentru că suntem încă la început de experiență cu piața europeană, iar concurența este acerbă. Dar prin gustul unic și mai ales produse de calitate, vom ține piept altor brânzeturi cel puțin la fel de celebre.
Ați luat fonduri europene pentru fabrică sau pentru promovare?
Da, am luat fonduri pe SAPARD în 2007, iar banii au mers pentru investițiile în procesul tehnologic, în instalaţii şi utilaje care corespund cerinţelor de procesare şi de siguranţa alimentului.
Și, în final, când să ne așteptăm să intrăm cu Telemeaua de Ibănești în UE?
După cum ne-a spus domnul director Morărescu până la sfârșitul anului acestuia o să fie certificat acest lucru. Așteptăm să vedem ce schimbări ne poate aduce înregistrarea produsului ca fiind cu Denumire de Origine Protejată (DOP). Nu știu dacă acest lucru ne va deschide piața către Europa, spre export. Rămâne să vedem decizia. Oricum produsele vor purta acest logo cu DOP și se va vedea clar de unde provin.
Ce va însemna acest lucru pentru România, pentru fermierii din zonă, pentru companie?
Pentru țara noastră este un lucru foarte important să obții certificarea astfel să aibă și România un brand de acest gen la nivel european. Ne mândrim foarte mult cu acest lucru. Telemeaua sperăm să țină piept avalanșei de produse care se importă iar noi prin vânzări bune le oferim producătorilor de lapte banii pe materia primă și mai ales un preț decent. În ceea ce privește impactul asupra companiei, deocamdată așteptăm să vedem ce va fi pentru că vânzările sunt aceleași. Dar, participând la “Săptămâna Verde” de la Berlin ne-am întâlnit cu mulți străini care au venit și au gustat produsele noastre, inclusiv Telemeaua de Ibănești, și au spus că demult nu am mai mâncat un produs lactat cu gust de cașcaval și mai ales de lapte. Și ei vor produse de calitate și mai ales sănătoase. Este tot mai cerută brânza naturală și mai ales cea care este și certificată ca fiind produsă numai din ingrediente naturale.
Unde găsesc românii din marile orașe faimoasa Telemea de Ibănești?
Momentan românii pot găsi produsul în supermarket-urile Mega-Image, XXL, Penny Market și Auchan, iar ca preț aș putea spune doar Telemeaua pleacă de la noi cu prețul de 11 lei pe kilogram plus TVA.
În ideea că Telemeaua de Ibănești va fi un succes la nivel european, și vă dorim din suflet să fie așa, mai aveți în vedere și alt produs cu care să “spargeți” piața? Aveți de gând să extindenți capacitatea de procesare?
Oho. Încă nu am ales care dintre produsele noastre va fi următoarea “vedetă” dar prima dată vrem să vedem Telemeau de Ibănești înregistrată ca produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP). După aceea ne gândim la un alt produs și cu siguranță, 100 la sută, la dumneavoastră venim și o să vă spunem. O să fiți primii care vor afla. Deocamdată rămânem la această capacitate și mai ales la același areal geografic de unde colectăm laptele. Și ne dorim să mergem în continuare ca până acum, fără evenimente sau piedici din partea străinilor care vor să scoată România de pe piață. Este păcat pentru că avem atâtea produse tradiționale și mai ales naturale, care nu-s promovate la adevăratul lor potențial, nu-s cunoscute și-n afară.
Vă mulțumim pentru timpul acordat și sperăm ca pe viitor pe lângă Nadia Comăneci și Gică Hagi, România să fie identificată la nivel european și datorită Telemelei de Ibănești.
Eu vă mulțumesc pentru promovare și sprijinul pe care ni l-ați acordat necondiționat de-a lungul timpului. Să dea Dumnezeu ca ceea ce spuneți să de îndeplinească!
