• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Soia care dă peste cap orice calcule. Nu e modificată genetic, dar are rezistență naturală la erbicide. Varietatea a intrat recent în portofoliul Procera

    agrointeligenta.ro -

    Grupul Procera, din cadrul căruia face parte și cea mai mare societate cu capital autohton implicată în activități de cercetare agricolă la porumb, floarea soarelui și grâu, a încheiat un parteneriat cu una din cele mai mari firme de sămânță din Statele Unite, compania ”Stine Seed” (business cu o valoare estimată la 3 miliarde de dolari), primind licență de multiplicare a unei varietăți de soia care necesită mai puține tratamente cu erbicid decât soia convențională. Soia omologată de Stine poate fi stropită cu tribenuron metil, față de care a dezvoltat rezistență naturală.

    Daniel State (foto medalion), managerul Procera, povestește cum a apărut această varietate de soia neconvențională și de ce până în prezent nu a prezentat interes pentru agricultori.
    ”Soia aceasta vine de la un partener al nostru din SUA pe nume Harry Stine. Este un ameliorator de 73 de ani, care a rezistat cu compania sa – Stine Seed, în ciuda asaltului marilor corporații americane precum Monsanto și Pioneer. Cercetarea e o pasiune pentru el și la vârsta aceasta este încă activ, încă lucrează. Aceasta e tradiția lor de familie. Mai mult, nu doar că de-a lungul timpului a refuzat ofertele multinaționalelor de a-și vinde afacerea, dar culmea, e principal furnizor de material genetic de soia pentru Monsanto. Chiar și Pioneer licențiază de la el. Este specializat pe culturile din America, adică soia și porumb, dar din cele două, soia este specia unde excelează și cea care l-a făcut miliardar”, ne explică Daniel State.

    Potrivit oficialului Procera, Harry Stine a identificat în natură o soia care dezvoltase rezistență pe cale naturală la erbicidul tribenuron, undeva cu 2-3 ani înainte ca Monsanto să introducă soia GMO, dar n-a apucat să o dezvolte ca tehnologie, pentru că a fost umbrită de succesul uriaș al soiei GMO.

    ”GMO-ul n-avea nevoie decât de un singur ierbicid, pe când cu soia celor de la Stine, fermierii au nevoie de două erbicide, unul pentru buruieni dicotiledonate și altul pentru monocotiledonate. Sunt două categorii de buruieni pe care nu poți să le combați cu un singur produs în afară de glifosat și produsele din familia lui”, explică State.

    După ce s-a interzis cultivarea soiei transgenice de către fermierii români, urmare a intrării României în UE, suprafețe cultivate cu această specie au scăzut dramatic, de la 400.000 ha la circa 70.000 de ha în 2015, cu stimularea sprijinului cuplat, devenind o cultură neinteresantă economic, deși rolul ei în ameliorarea solului, ca cultură premergătoare, e unanim apreciat, prin aportul de azot natural din sol de 100-150 kg/ha, în condiții de bacterizare a semințelor înainte de semănat.

    Politica europeană recent adoptată de stimulare a culturilor de soia prin subvenții generoase, a făcut ca cultivarea soiei să reintre în atenția fermierilor.

    Daniel State Procera

    ”Ca să contracareze importurile de soia GMO, UE a venit cu un program care să sprijine cultivarea soiei convenționale și a lansat o extra-subvenție care ar acoperi pierderile fermierului, sumă care în mod curent e legată de costul tratamentelor cu erbicidare și de lipsa apei pentru suprafețele neirigate. Anul acesta, nivelul maxim al subvenției suplimentare va fi de 325 euro/ha. Ministrul Agriculturii a menționat această cifră care se adaugă peste subvenția normală, plata la hectar, deci în total subvenția va fi de 500 euro/ha. Dar sunt câteva condiții. Prima e ca fermierii să cumpere sămânță certificată. Anul acesta a fost o derogare, pentru că n-a fost sămânță pe piață. A doua condiție e ca fermierul să factureze către un trader sau un procesator minim 1.300 kg/ha din producția de boabe. Adică ce se vrea e nu doar ca tu, fermierul, să o semeni și o lași acolo să se îmburuieneze. UE vrea și producție. Mai mult, soia a redevenit interesantă și datorită faptului că UE a impus fermierilor cu peste 15 hectare ca un procent de 5% din teren să fie cultivat cu culturi care ameliorează solul. Ai o penalizare de 70 de euro la hectar de pe toată suprafața dacă nu îți atingi acest obiectiv. Iar culturile pentru care fermierii pot opta sunt leguminoasele, cum e mazărea, lucerna, soia și ar mai fi orice altă cultură, rapiță, pe care o lași să crească, vegetează, dar nu o recoltezi, ci vii cu discul și o încorporezi. Dintre toate, soia ar fi cam cea mai preferată de fermieri, în opinia noastră”, explică Daniel State.

    Compania Procera a omologat varietatea de soia descoprită de Harry Stine și în România, intuind potențialul uriaș pe care al rezistenței naturale la tribenuron pe piața europeană, în contextul renașterii interesului fermierilor pentru soia. Atâta timp cât pe continentul european, noua soia nu e concurată deloc de soia transgenică, posibilitățile ei sunt uriașe!

    radacini soia fixatoare de azot

    Economii de minim 150 lei la hectar și mai puțină bătaie de cap

    Daniel State, managerul Procera, a făcut o comparație din punct de vedere al costurilor de combatere a buruienilor între soia cu rezistență naturală la tribenuron, soia GMO și soia convențională: ”Soia creată de Stine Seeds și distribuită în prezent de Procera se află undeva la jumătatea drumului între soia clasică, care necesită 3-4 ierbicide și soia GMO, care necesită un singur tratament, cu glifosat. Costul cu cele două produse de erbicidat e undeva la maxim 140 lei la soia pe care o comercializăm noi. La soia convențională tratamentul urcă la 380 lei, pe când la soia GMO, cei 3-4 litri de glifosat costă 80-100 lei. Deși tratamentele pentru soia noastră costă aproape dublu comparativ cu ale soiei GMO, comparația nu ar trebui să existe, deoarece în Europa GMO-ul nu mai e o opțiune. Noi trebuie să vedem avantajul, adică economia adusă comparativ cu soia clasică. Noi ne diferențiem cu un cost redus al erbicidării, ceea ce poate să și coboare punctul de break even al producției. Oricare ar fi prețul concurenței, la soia noastră cheltuielile sunt mai mici cu 150 de lei garantat. Diferența asta de cost poate să însemne jumătate de tonă mai puțin, adică tot ești profitabil chiar dacă recoltezi mai puțin și asta te ajută să mergi cu soia pe suprafețele neirigate”.

    Noua soia din portofoliul Procera e în grupa 1 de maturitate și înflorește în mod continuu. Are creștere nedeterminată și merge cât timp găsește condiții optime și ramifică. La fiecare ramificație poate să aibă câte-o inflorescență: ”Avantajul cu creșterea nedeterminată la varietatea noastră de soia e că dacă ai un etaj care îți este compromis, dacă ai apă, îți vine următorul etaj, care are șansa să prindă o perioadă optimă de polenizare. În 2015 noi am avut cam 3 perioade de arșiță, am avut una în aprilie, una în iunie-iulie și ultima în august. Arșițe am mai avut și în alți ani, dar astea din 2015 au fost foarte lungi și au stresat plantele”, explică Daniel State, manager Procera.

    Ca producții, soia rezistentă la tribenuron ține ștacheta sus: ”În mod cert avem și un minim spor de producție comparativ cu concurența, pentru că furnizorul de material genetic, Stine Seeds are expertiză și are renume în cercetare. E suficient de bun ca la el să apeleze giganți ca Monsanto și Pioneer. Producția minimă la soia noastră în anii dificili e de 800-1000 kg/ha, dar în medie se obțin 2.500-2.800 kg/ha. Noi am obținut în mod constant producția asta la Fundulea în condiții de neirigat. În condiții optime, 5 tone ar fi un maxim pentru România în condiții de irigare. Însă condiția primordială la soia e ca arșițele să fie evitate în timpul înfloririi, fiindcă îți coagulează polenul, denaturându-l, încât el nu-și mai poate îndeplini rolul de polenizare. Polenul, care are natură proteică, se comportă ca atunci când prăjești un ou. L-ai pus la căldură, albușul se întărește, fenomen ireversibil”.

    Cum este un soi nou în piață, în clipa de față Procera este la momentul multiplicării cu această soia și în 2015, cu ajutorul fermierilor parteneri își crește volumul de sămânță certificată pe care urmează să-l comercializeze la anul.

    Ce zic fermierii despre soia non-GMO cu rezistență naturală la ierbicid

    Agrointeligența a vizitat câmpurile a doi dintre fermierii care au cultivat soia cu rezistență la tribenuron în 2015. Iată opiniile lor despre această varietate nouă pe piață.

    Gheorghe Lițu, managerul firmei Cerealflor SRL, județul Călărași, care a cultivat-o în regim de irigare: ”Estimez producții de 4000 kg/ha. Are numai avantaje pentru că în condiții de an normal, vis a vis de cealaltă soie care e pe piața românească, cea sulfonureică, asta prezintă acest avantajul că se erbicidează cu acest erbicid care are un spectru mult mai larg. Este extraordinar de bună că se ierbicideză cu Express. Tribenuron metilul e o substanță activă care mie mi se potrivește ca o mănușă, că erbicidez și porumbul și soia cu același erbicid și nu se mai pune problema să trec de pe una pe alta, să bată vântul și să-mi usuc vecinii, ca să zic așa. În plus, ea ca constituție ramifică și dă producții mult mai mari. Dacă ar fi să aleg la ora asta, ori o iau pe asta, dar am un an normal, ori dacă n-am un an normal, cum a fost 2015, cu 100 de zile fără strop de ploaie și cu ariditate ridicată, de 30 de grade în aer și peste 40 de grade la sol, risc cum am riscat eu anul ăsta. Într-un an din ăsta adevărul e că soia asta trebuie semănată cu apa după ea efectiv, adică la 7 zile trebuie să vii cu norme de udare de minim 10-12 litri de apă/m2, până-n 30. Într-un an normal dai record la ea. Aș sfătui Procera dacă poate să facă rost și de soia extratimpurie cu rezistență la tribenuron”.

    Virgil Arpășanu de la Arprest SRL Dragalina a cultivat-o în regim neirigat și tocmai terminase de recoltat la vizita noastră: ”Comportamentul ei din punct de vedere al dezvoltării a fost normal. S-a comportat bine, e adevărat, dar o parte din producție, cam 40% se pierde în acest an. Dacă în condiții normale păstaia avea 3-4 boabe, acum au rămas două și al treilea nedezvoltat. Dar, după părerea mea la condițiile pe care le-am avut și la producția pe care-am estimat-o, ajungem la 2.500 kg sămânță soia, ceea ce eu zic că e foarte bine, iar comportamentul ei față de secetă și față de stresul hidric pe care l-am avut, a fost foarte bun. În total, de pe 20 de hectare am realizat 53 de tone. Am mai avut în paralel un tip de soia, care e produs la SCDA Turda, un soi mai timpuriu decât ăsta și sunt și de ăla foarte mulțumit, pentru că am realizat o producție de 1.844 kg/ha la o umiditate de 9%. Avantajul major e că la această soia nouă te folosești de un singur erbicid și de un singur tratament sau maxim 2, în timp ce la celelalte trebuie să fac 3-4 tratamente cu erbicid. Ne apropiem întru câtva de acea soia medificată genetică pe care o cultivam acum câțiva ani și care care se trata cu un singur erbicid”.

    Grupul Procera în cifre

    Grupul de firme Procera se ocupă cu producerea și distribuția de sămânță la nivel național și internațional. Divizia Procera Genetics a investit aproximativ 7 milioane de euro în cercetare începând din 2004 încoace, a accesat inclusiv fonduri de cercetare prin participarea la o competiție lansată de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare, a omologat două soiuri de grâu, la floarea soarelui are 6 hibrizi omologați sau în curs de omologare în diferiți ani: 1, 2 și 3, iar la porumb a ajuns la un portofoliu de 16 hibrizi, cu o plajă foarte mare de maturități, de la 90 de zile la 140. La porumb, Procera deține o cotă de 2-3% din piața românească de sămânță certificată, iar hibrizii de floarea soarelui sunt în al 5-lea an de export. Principalele direcții de dezvoltare a cercetării sunt dezvoltarea rezistențelor la erbicide prin tehnici non-GMO, rezistențele naturale ce apar în mediul natural datorită utilizării în mod repetat a unor pesticide.
    Cea mai nouă realizare a Procera o reprezintă omologarea și lansarea pe piață a două noi soiuri de grâu: PG 101 și PG 102, dezvoltate pornind de la o bază genetică din Statele Unite, care au generat sporuri de 2 tone peste media altor soiuri, în sudul și vest țării. Recordul în 2015 a fost de 10,5 t/ha în județul Ialomița și 10,3 t/ha în județul Constanța și de 10 t/ha în Timiș. În ani normali, producțiile uzuale sunt de 7-7,5 t/ha, conform reprezentanților companiei.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    SUBVENȚIA LA SOIA: APIA A CALCULAT SPRIJINUL CUPLAT. IATĂ PLATA TOTALĂ PE HECTAR! Pachetul de înverzire a schimbat planul de cultură în marile ferme. Laurențiu Baciu: De anul acesta cultiv și soia. Pun 100 de hectare! Ce crede Daniel Constantin despre chestiunea culturii de soia modificată în România: ”Discuția nu a ajuns încă la maturitate în societate!”

    Ultimele știri

    Noua Lege a vânzării terenurilor este CONSTITUȚIONALĂ! Accesul străinilor la pământul românesc – limitat! CCR a decis: Legea anti-secetă este neconstituțională! Despăgubirile și amânarea ratelor la bănci – în aer! Tractor spulberat pe șosea! Cele două persoane aflate în utilaj au murit pe loc!

    Căutare în articole