Tăierile de toamnă la pomii fructiferi sporesc producția livezii în anul următor
Roxana Dobre -Tăierile anuale ale pomilor se numără printre lucrările esențiale de care trebuie ținut cont pentru a avea o livadă sănătoasă și mai ales productivă. Fie că vorbim de tăierile de întinerire, de fructificare sau de formare a coroanei, care se aplică în primii 4-5 ani de la plantare, de aceste lucrări depinde longevitatea, sănătatea și mai ales fructificarea livezii. Pentru a afla care sunt tăierile pe care trebuie să le facem toamna, Agrointeligența a vorbit cu dr. ing. Florin Șerbu de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj.
Acesta ne-a explicat că în această perioadă tăierile se aplică numai semințoaselor și neapărat după ce pomii se “dezbracă” de toate frunzele. “După ce vine frigul și cad frunzele se pot face tăieri dar numai la semințoase. Dar în general cel mai indicat este să se înceapă după 15-20 ianuarie dacă nu se anunță geruri puternice. Pentru că dacă tăierea nu se aplică cum trebuie din toamnă s-ar putea ca gerul să atace pomul iar primul mugure care este pe capăt la tăietură să înghețe. Dacă se lasă până primăvara trebuie neapărat să nu fie zăpadă sau bură pe pomi ”, ne-a explicat inginerul.
Înlăturarea crengilor bolnave și uscate este obligatorie
Toamna se înlătură doar crăcile uscate sau se curăță ramurile rupte care au rămas pe pomi astfel fiind diminuată cantitatea de dăunători care iernează în jurul acestora. “Și după ce a picat toată frunza se aplică un tratament cu piatră vânătă ca și dezinfectant. Chiar dacă se alege ca tăierile să fie făcute toamna, acestea se efectuează numai la temperaturi care să nu coboare sub -5 C. Și frunzele din jurul pomilor se pot curăța ca să nu își facă cuib șobolanii. Se pot pune de asemenea momeli”, ne-a mai spus specialistul.
El precizează că tot în această perioadă putem elimina și ramurile afectate de boli astfel că tăierea acestora se va face cât mai aproape de inelul crengilor fără să rănim scoarța. Prin tăierile de rodire se urmărește atât proporționarea ramurilor de rod, cât și sporirea potențialului pomului toaletat. Se rărește coroana, iar ramurile uscate, rupte sau care sunt prea apropiate, se înlătură.
Când se fac totuși tăierile toamna
Tăierile pot fi făcute toamna doar când sunt anunțate ierni lungi și geroase astfel că pomicultorul ar putea risca să nu reușească să aplice aceste lucrări primăvara. Dacă pomii pornesc deja în vegetație primăvara practic prin tăiere sunt eliminate părțile cele mai importante iar pomul va intra în noul ciclu de fructificare cu o vigoare mai slabă și cu fructe semnificativ mai puține.
„Seva bogată din iarnă are tendința să meargă către mugurii din extremitățile noi, iar tăierile vor cauza pierderea acestor substanțe nutritive. Pomul va rămâne slăbit în acel an, fără vigoare și cu fructe mici”, ne-a mai spus specialistul.
Nici pomii mici cărora le trebuie formată coroana nu trebuie tăiați toamna pentru că dacă vor urma geruri serioase, acestea le vor provoca daune mari. Și în cazul arbuștilor trebuie o atenție sporită pentru că de exemplu murului, despre care se știe că este sensibil la ger, îi pot fi aplicate tăieri doar după jumătatea lunii aprilie.
De regulă la toaletarea anuală vom urmări să:
• Eliminăm ramurile uscate, rupte sau rănite;
• Îndepărtam ramurile care se ating sau se intercalează;
• Îndepărtăm ramurile care se îndreaptă spre interiorul coroanei;
• Întotdeauna tăiem la o ramificație înlocuind lăstarii bătrâni cu cei tineri;
• În cazul în care nu avem ramificație (în general la tăierile de formare a coroanei) se taie oblic, deasupra unui mugure orientat spre exterior, fără a-l răni, dar nici prea departe de el;
• Rănile produse în timpul tăierilor cu diametrul mai mare de 2 cm se acoperă cu soluție specială de obicei pe bază de ceară pentru prevenirea infecţiilor şi stimularea vindecării;
• După o tăiere severă s-ar putea să avem în primul an o recoltă slabă sau chiar deloc care însă va compensa cu recolta din anul următor.
Lipsa unei toaletări a pomilor fructiferi se răsfrânge asupra performanței de rod a livezii. Astfel, pomii se vor supraîncărca cu fructe, care vor rămâne mici, urmând ca anul următor să nu mai rodească sau să producă o roadă mai săracă.
Specialiștii atrag atenția că după 5-7 producții mari, pomii nu mai rodesc deloc și se declanșează procesul de uscare prematură, iar coroana se mutilează prin frângerea ramurilor.
Sursă selectivă: vasilerosciuc.blogspot.ro