• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Adevărul despre perdelele forestiere plantate de comuniști în zona Dobrogei

    agrointeligenta.ro -

    Dacă întrebi la întâmplare pe cineva despre soarta perdelelor forestiere din Dobrogea, odinioară plantate intensiv în regimul comunist, răspunsul va fi, cel mai probabil, că acestea au căzut pradă capitalismului. Că au fost distruse după Revoluție. În realitate, lucrurile stau cu totul altfel și, de fapt, de la comuniști n-am moștenit nimic la acest capitol în zona Dobrogei. Doar un mit!

    Încă din jurul anului 1850, Ion Ionescu de la Brad constata că în zona Dobrogei, ”plantele suferă mai mult de lipsă de udătură decât de nutrient”. Sub acest aspect, în Dobrogea se întâlnește cel mai puternic și frecvent deficit de apă determinat atât de cea mai redusă cantitate de precipitații, cât și de repartiția neuniformă a acestora în timpul anului în raport cu nevoile culturilor agricole.

    Profesorul Aurel Lup

    Pentru prof. dr. Aurel Lup, autorul a mai multe lucrări în care tratează situația agriculturii românești de dinainte de Revoluție, povestea perdelelor forestiere din Dobrogea este una clară, rezultată din analiza documentelor oficiale la care cercetătorul a avut acces de-a lungul anilor. Astfel, în lucrarea sa ”40 de ani de agricultură socialistă în Dobrogea 1949-1989”, specialistul arată că pe baza unor studii, în Dobrogea s-au înființat perdele de protecție forestiere încă de la începutul secolului XIX, iar mai târziu în anii 1939-1944 s-au plantat perdele forestiere pe domeniul Hergheliei de la Comorova-Mangalia, precum și în zona Ciocîrlia, județul Constanța.

    Seceta catastrofală din 1946-1947 a schimbat prioritățile regimului totalitar

    Rezultatele cercetărilor în domeniu, dar mai ales seceta catastrofală din anii 1946-1947 a determinat autoritățile din acea vreme să întocmească un program de înființare de perdele de protecție pe o suprafață de 654,8 mii de hectare care să protejeze o suprafață agricolă de circa 7,5 milioane de hectare la nivelul întregii țări.

    ”Programul de combaterea secetei prin crearea de perdele de protecție nu a fost însă îndeplinit. Potrivit unor date provenite din presa vremii, în Dobrogea, spre exemplu, s-au plantat aproape 3.800 de hectare cu perdele protejând o suprafață agricolă de circa 75.000 de hectare”, susține prof. dr. Aurel Lup.

    Perdelele au fost defrișate la 10 ani după plantare

    Plantările s-au făcut în perioada 1950-1954 dar după mai puțin de 10 ani, acestea au fost defrișate pentru că diminuau suprafața arabilă și încurcau desfășurarea unui alt program de combatere a secetei – irigațiile. ”Se pare că inițial materialul pentru înființarea acestor perdele forestiere de protecție provenea dintr-o anexă a proiectului primei variante a Canalului Dunăre-Marea Neagră”, explică prof. Lup cum s-a finanțat proiectul perdelelor forestiere.

    Rațiunea pentru care direcția canalului înființase o pepinieră cu specii potrivite pentru înființarea perdelelor forestiere era aceea de a apăra versanții de pe malurile viitorului canal. ”Cum lucrările la canal au fost abandonate, puieții au fost utilizați pentru înființarea de perdele de protecție pe terenurile unităților agricole socialiste, dar nu numai în preajma traseului canalului”, mai arată prof. dr. Aurel Lup.

    Ce nu a funcționat la perdelele forestiere înființare în comunism

    La data începerii acțiunii de defrișare unele perdele aveau o vârstă ce depășea 10 ani și aveau deja un oarecare rol, cel puțin în reținerea zăpezii. Defrișarea a fost justificată la data respectivă nu numai pentru că diminua suprafața arabilă (veșnica obsesie a regimului totalitar), dar și pentru că schemele de plantare pare să fi fost greșite, susține prof. Lup. Astfel, din analiza schemelor de plantare, se vede o distanță medie de 200 m între perdelele orientate pe curbele de nivel și circa 1.000 m în lungul pantei.

    ”S-a spus, pe drept cuvânt, că sunt prea dese. Zăpada adunată în partea opusă direcției vântului întârzia cu zile bune efectuarea lucrărilor pe marginea perdelei, în partea opusă mai erau și drumuri. Mai mult decât atât, într-adevăr, perdelele forestiere mai erau și gazde pentru insecte (ploșnița cerealelor), boli, dar mai ales pentru rozătoare care decimau primăvara plantele de porumb sau floarea-soarelui abia răsărite pe multe rânduri din marginea acestora. Probabil un sistem de liziere mai late și la distanța mai mari între ele ar fi avut un efect mai benefic, cel puțin în ce privește atenuarea vitezei vântului”, mai susține prof. dr. Aurel Lup în lucrarea sa dedicată agriculturii dobrogene din ultimele patru decenii de comunism.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Instalarea Tinerilor Fermieri 2020. Proiectele se depun din 15 iulie, sprijinul maxim – 50.000 euro/fermă! TRANSFORMER – cel mai nou ameliorator de sol! De ce este acest produs UNIC PE PIAȚA DIN ROMÂNIA! Azot în formă lichidă de la Agro-Est Muntenia. Azofol, produsul câștigător pentru plante!

    Ultimele știri

    Control APIA prin teledetecție 2020: procedura de control, sancțiuni cu reducerea suprafaței la plată! Vaca 121 a luat ”caimacul” în ferma Agroserv Măriuța, cu o producție de 92 litri/zi! Adrian Pintea, APIA: Plata avansului poate începe fără finalizarea controalelor!

    Căutare în articole