Care este sectorul agricol unde am reușit să îi depășim pe străini la subvenție!
Gabriela Gimbășanu -Noul ministru al agriculturii Achim Irimescu este de părere că diferența de dimensiune a afacerii unui fermier român față de un coleg european este imensă. O fermă medie din Vest ajunge la 18 hectare, iar în România vorbim de 3 hectare și jumătate. Diferența este vizibilă și în ceea ce privește nivelul subvențiilor.
Unde recuperează totuși România în materie de bani?
“Cele mai mari diferențe sunt la subvenția pe hectar. Nu este vina nimănui, așa a fost la vremea respectivă când s-a negociat pentru că a fost un pachet financiar per ansamblu. S-a compensat cumva pentru că, ce nu s-a putut da pe plăți directe, s-a mutat la Dezvoltare Rurală, România fiind unul dintre statele membre cu sumele cele mai mari alocate pe acest sector, ceea ce pentru noi este foarte bine”, a declarat astăzi ministrul.
La rândul său, fostul ministru Daniel Constantin a menționat că România este singura țară care a reușit să păstreze Ajutorul Național Tranzitoriu și are cel mai mare sprijin în sectorul zootehnic.
”Sigur că este o diferență, dacă ne referim la plățile directe, între un fermier din România și unul din UE, exceptând Bulgaria și Ungaria unde fermierii primesc mai puțin. Dar să nu uităm că România este singurul stat care acordă suplimentar, cunoscând această diferență, ANT-uri de la bugetul de stat iar sumele sunt impresionante. De asemenea, România are cel mai sprijin în sectorul zootehnic, care a rămas puțin în urmă, dintre toate țările membre ale UE. Vaca de carne primește începând din acest an 300 de euro pe cap de animal iar vaca de lapte 250 de euro. Este un lucru pe care l-a cunoscut și a încercat să îl regleze chiar premierul Cioloș prin Politica Agricolă Comună atunci când a venit cu procesul de convergență propunând dânsul patru ani de zile. Din păcate în negocieri nu s-au obținut 4 ani ci 6. Convergența înseamnă că se scad bani de la țările care iau mai mult și punem la țările mai mici, cunoscându-se această diferență (de subvenții – n.r)”, a explicat Daniel Constantin.
Totodată, actualul ministru Achim Irimescu a precizat că la Bruxelles au fost mari probleme în a convinge Comisia Europană privind ”sumele mari pe care ministrul le dă fermierilor”.
Fermierul român este forțat să vândă ieftin
Irimescu spune însă că pentru fermieri era mai simplu dacă aveau sume mult mai mari la plățile directe.
“Bineînțeles că și pentru administrație era mai simplu pentru că nu mai trebuia să lupte atât cu implementarea proiectelor. Fermierul român se confruntă cu o mulțime de probleme legate de infrastructură. Dacă vă uitați în sectorul cerealelor sunt probleme mari pentru că nu au capacități de depozitare și sunt forțați să vândă imediat și la prețuri derizorii față de prețul final”, a mai spus ministul.
El a precizat că în vremea mandatului fostului ministru, Daniel Constantin, s-a reușit pentru prima dată în istoria instituției, din anul 1990 până în prezent, să se ajungă la un flux comercial alimentar pe plus dar lipsește o bună dezvoltare a părții de procesare.
“În noul program s-a echilibrat cumva susținerea celor două sectoare, zootehnic și vegetal, dar sperăm ca în viitor să mergem cu produse cu valoare adăugată la export și să folosim cerealele în România la creșterea animalelor. De aici și venituri mai mici ale fermierilor, sigur că dacă produc grâu și vând cu 170 de dolari tona și importă carne cu 1.800 de dolari nu sunt foarte fericiți dar repet încet, încet recuperăm, iar faptul că avem deja balanțe comerciale pozitive este un lucru extraordinar”, a mai apreciat Achim Irimescu.
Există fermieri europeni care vor să renunțe la subvenție
Ministrul Achim Irimescu spune că subvenția în agricultură nu se acordă numai pentru fermier ci vizează direct și consumatorul pentru ca acesta să cumpere produse alimentare la prețuri rezonabile. “V-aș da un exemplu din Danemarca unde am fost și am întâlnit fermieri care spuneau că vor să se renunțe la subvenții pentru că atunci prețul produselor agroalimentare va atinge un nivel normal care îi conferă fermierului șansa să vândă la un preț decent. Altfel,spuneau fermierii, stăm cu mâna întinsă la Guvern sau la CE. Fermierii de acolo insistau că nu vor lucru acesta ci doresc un preț corect pe produsul lor astfel ca să nu mai umble cu căciula în mâna la Guvern sau la CE”, a explicat ministrul.