• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ministrul Agriculturii: „Avem prea multe organizații de producători”. De ce nu avem cooperative?

    agrointeligenta.ro

    Cu prea multe organizații de producători, agricultura românească duce lipsă de cooperative, o formă de asociere care și-a dovedit eficiența în țări cu un sector agricol puternic, precum Franța sau Belgia, consideră ministrul agriculturii Achim Irimescu într-un interviu acordat publicației România Liberă.

    ” Există o lege a cooperativelor şi la noi pe circuit, cu stimulente importante. Eu nu am văzut-o încă, dar am înţeles că este pe circuitul legislativ. Sperăm să revenim la proverbul „Unirea înseamnă putere”. Aici există o mare problemă, pentru că avem prea multe organizaţii de producători. În Europa există două mari asociaţii. Noi avem sateliţi care se ceartă şi între ei pe toate domeniile. Eu aş prefera, din punct de vedere al statutului meu de cetăţean român, să am o singură organizaţie puternică. E mai uşor să ai un dialog cu o singură organizaţie în care toate interesele converg. Când ai prea multe interese este mult mai greu să găseşti o soluţie comună pentru că sunt prea mulți indivizi sau organizaţii care cer prea multe soluţii”, explică Achim Irimescu.

    Acesta consideră că o mare lipsă a noastră este absența consultanței agricole. ”Pe lângă educaţie, România are o mare carenţă la consultanţa agricolă. Noi nu avem cooperative. Eu am văzut în Franţa o cooperativă cu 1.450 de angajaţi care erau plătiţi să aducă cele mai ieftine şi mai bune seminţe, substanţe de combatere, să îi recomande ce să cultive în fiecare an. Apoi obţinea producţia cea mai bună pentru că avea toate condiţiile pentru asta. Dar nu se ocupa fermierul, ci angajaţii cooperativei. Ei vindeau apoi produsul, să zicem grâul, la cel mai bun preţ al pieţei, pentru că acolo era vorba de nişte negocieri pentru cantităţi foarte mari şi în numele unui număr foarte mare de producători. De aceea, cooperativele respective au forţă. Un alt exemplu este cel de pe piaţa lactatelor din Belgia. 70% din laptele colectat în Belgia este preluat prin cooperative. În 2008, când a fost criza laptelui, a scăzut preţul cu 44% la fermă şi la consumator cu 11%. Diferenţa a intrat în buzunarul intermediarilor, adică procesare şi comercializare. Fiind membri ai cooperativei, o bună parte din preţ s-a returnat la producător”, a mai spus ministrul agriculturii pentru România Liberă.

    Te-ar mai putea interesa

    Comisia Europeană taie puternic estimările pentru porumb și grâu. Oferta de cereale din UE se restrânge Fermier reținut 24 de ore după ce ar fi bătut un bărbat prins la furat de porumb Satul fără vaci. Mărturia unui antreprenor: „Au trebuit doar 20-30 de ani ca nimeni să nu mai crească animale” Micii fermieri care vindeau legume ieftine au fost alungați de autoritățile dintr-un mic oraș Document MADR: 333 lei/ha – cuantum maxim la despăgubirile de secetă la porumb și floarea-soarelui

    Ultimele știri

    Fermierul Dacian Sabău a recoltat 7.500 kg/ha la grâu, fără un gram de fosfor aplicat. Ce produs a făcut diferența? Senatorul Sorin Moise a susținut modificările cerute de fermieri în Strategia biodiversității. Amendamentele – votate! Tehnologia care injectează îngrășământul direct la rădăcină. Farmorganix aduce în România utilajele Duport Liquiliser pentru fertilizare de precizie Presiunea asupra Guvernului crește: și industria furajelor cere modificarea Strategiei pentru Biodiversitate Zilele prunului – pe 6 august, la ICDP Pitești-Mărăcineni. Fermierii sunt invitați să descopere cele mai noi soiuri și tehnologii pentru cultura prunului