• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ministrul Agriculturii: „Avem prea multe organizații de producători”. De ce nu avem cooperative?

    agrointeligenta.ro

    Cu prea multe organizații de producători, agricultura românească duce lipsă de cooperative, o formă de asociere care și-a dovedit eficiența în țări cu un sector agricol puternic, precum Franța sau Belgia, consideră ministrul agriculturii Achim Irimescu într-un interviu acordat publicației România Liberă.

    ” Există o lege a cooperativelor şi la noi pe circuit, cu stimulente importante. Eu nu am văzut-o încă, dar am înţeles că este pe circuitul legislativ. Sperăm să revenim la proverbul „Unirea înseamnă putere”. Aici există o mare problemă, pentru că avem prea multe organizaţii de producători. În Europa există două mari asociaţii. Noi avem sateliţi care se ceartă şi între ei pe toate domeniile. Eu aş prefera, din punct de vedere al statutului meu de cetăţean român, să am o singură organizaţie puternică. E mai uşor să ai un dialog cu o singură organizaţie în care toate interesele converg. Când ai prea multe interese este mult mai greu să găseşti o soluţie comună pentru că sunt prea mulți indivizi sau organizaţii care cer prea multe soluţii”, explică Achim Irimescu.

    Acesta consideră că o mare lipsă a noastră este absența consultanței agricole. ”Pe lângă educaţie, România are o mare carenţă la consultanţa agricolă. Noi nu avem cooperative. Eu am văzut în Franţa o cooperativă cu 1.450 de angajaţi care erau plătiţi să aducă cele mai ieftine şi mai bune seminţe, substanţe de combatere, să îi recomande ce să cultive în fiecare an. Apoi obţinea producţia cea mai bună pentru că avea toate condiţiile pentru asta. Dar nu se ocupa fermierul, ci angajaţii cooperativei. Ei vindeau apoi produsul, să zicem grâul, la cel mai bun preţ al pieţei, pentru că acolo era vorba de nişte negocieri pentru cantităţi foarte mari şi în numele unui număr foarte mare de producători. De aceea, cooperativele respective au forţă. Un alt exemplu este cel de pe piaţa lactatelor din Belgia. 70% din laptele colectat în Belgia este preluat prin cooperative. În 2008, când a fost criza laptelui, a scăzut preţul cu 44% la fermă şi la consumator cu 11%. Diferenţa a intrat în buzunarul intermediarilor, adică procesare şi comercializare. Fiind membri ai cooperativei, o bună parte din preţ s-a returnat la producător”, a mai spus ministrul agriculturii pentru România Liberă.


    Te-ar mai putea interesa

    Crama Corbuț, investiție în vinuri premium inaugurată la Diosig. Dan Corbuț: „Îmi doresc ca acest proiect să fie dus mai departe de copiii și nepoții mei” Lege în vigoare de astăzi: tahograf obligatoriu pe dubițele care fac acest tip de transport! Furtuna a frânt porumbul și floarea-soarelui în ferma lui Matei Titianu: ”Culturile erau irigate, în stadiu avansat de vegetație” Puiu Ilisei a mutat ”grosul” activității din fermă pe timpul nopții pentru a combate valul de căldură APIA a început controalele în fermele care au cerut subvenții pe hectar și animale

    Ultimele știri

    Piața cerealelor, la zi. Grâu de panificație sau grâu furajer? Răspunsul face 10 euro/t diferență în Portul Constanța Ce le-a transmis ministrul Tanczos Barna viticultorilor care au cerut repornirea sistemului antigrindină Schimbări importante pentru crescătorii de animale: Comisia Europeană vine cu prima Strategie pentru zootehnie Subvenții APIA 2026. E oficial: Avans mai mare din plata pe hectar și banii mai devreme în conturi! Dosar DNA în apicultură: Fonduri pentru tineri fermieri, obținute cu acte false