• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ministrul Agriculturii: „Avem prea multe organizații de producători”. De ce nu avem cooperative?

    agrointeligenta.ro -

    Cu prea multe organizații de producători, agricultura românească duce lipsă de cooperative, o formă de asociere care și-a dovedit eficiența în țări cu un sector agricol puternic, precum Franța sau Belgia, consideră ministrul agriculturii Achim Irimescu într-un interviu acordat publicației România Liberă.

    ” Există o lege a cooperativelor şi la noi pe circuit, cu stimulente importante. Eu nu am văzut-o încă, dar am înţeles că este pe circuitul legislativ. Sperăm să revenim la proverbul „Unirea înseamnă putere”. Aici există o mare problemă, pentru că avem prea multe organizaţii de producători. În Europa există două mari asociaţii. Noi avem sateliţi care se ceartă şi între ei pe toate domeniile. Eu aş prefera, din punct de vedere al statutului meu de cetăţean român, să am o singură organizaţie puternică. E mai uşor să ai un dialog cu o singură organizaţie în care toate interesele converg. Când ai prea multe interese este mult mai greu să găseşti o soluţie comună pentru că sunt prea mulți indivizi sau organizaţii care cer prea multe soluţii”, explică Achim Irimescu.

    Acesta consideră că o mare lipsă a noastră este absența consultanței agricole. ”Pe lângă educaţie, România are o mare carenţă la consultanţa agricolă. Noi nu avem cooperative. Eu am văzut în Franţa o cooperativă cu 1.450 de angajaţi care erau plătiţi să aducă cele mai ieftine şi mai bune seminţe, substanţe de combatere, să îi recomande ce să cultive în fiecare an. Apoi obţinea producţia cea mai bună pentru că avea toate condiţiile pentru asta. Dar nu se ocupa fermierul, ci angajaţii cooperativei. Ei vindeau apoi produsul, să zicem grâul, la cel mai bun preţ al pieţei, pentru că acolo era vorba de nişte negocieri pentru cantităţi foarte mari şi în numele unui număr foarte mare de producători. De aceea, cooperativele respective au forţă. Un alt exemplu este cel de pe piaţa lactatelor din Belgia. 70% din laptele colectat în Belgia este preluat prin cooperative. În 2008, când a fost criza laptelui, a scăzut preţul cu 44% la fermă şi la consumator cu 11%. Diferenţa a intrat în buzunarul intermediarilor, adică procesare şi comercializare. Fiind membri ai cooperativei, o bună parte din preţ s-a returnat la producător”, a mai spus ministrul agriculturii pentru România Liberă.



    Urmărește știrile Agrointeligența și pe
    Google News, Facebook, LinkedIn, X, YouTube și TikTok

    Te-ar mai putea interesa

    Ionică Sterp, APC: Taxele pe care un oier le plătește pentru pășune au ajuns la 1.700 de lei pe hectar Cultivatorii de sfeclă de zahăr l-au convins pe Florin Barbu să accepte o nouă producție minimă pentru subvenția APIA Adio subvenții APIA pe persoană fizică? Controale la stâne, amenzi și tăieri de bani Căpșunile, piersicile, merele și perele – fructele la care s-au depistat reziduuri de pesticide peste limita admisă APIA a început autorizarea la plată pentru subvenția pe pârloagă. Primii 150.000 de fermieri, bani în conturi de marți

    Ultimele știri

    AAC – dialog strategic la Administrația Prezidențială pentru viitorul agriculturii românești. 8 subiecte importante pentru fermieri Terracalco 95 – Amendamentul care transformă solul. De ce fermierii îl folosesc tot mai mult în 2026 Cereale “descălțate” după iarnă? Pași esențiali pentru reluarea vegetației de la Naturevo O nouă subvenție de la APIA a fost anunțată de Comisia Europeană Almut Bitterhof, DG SANTE: România a anunțat că nu va mai acorda autorizații de urgență pentru neonicotinoide