• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • De ce este importantă ferma de familie pentru agricultura românească

    Gabriela Gimbășanu -

    Într-un interviu acordat recent publicației România Liberă, ministrul agriculturii Achim Irimescu a dat o definiție pentru ferma de familie, concept mult dezbătut în spațiul public conectat la sectorul agricol. Declarațiile șefului de la MADR au fost foarte bine primite în rândul fermierilor mici și mijlocii care își doresc o promovare susținută a fermelor de familie, iar în acest sens, cel mai elocvent exemplu este cel al ilfoveanului Cristian Lungu, cunoscut crescător de vaci. Prin intermediul Agrointeligența, acest producător a ținut să aducă o serie de completări menite să clarifice importanța fermelor de familie pentru stadiul actual al agriculturii românești, dar și care sunt pașii ce trebuiesc urmați pentru a aduce produsul de fermă direct în farfuria consumatorului.

    O fermă de familie ar trebui să asigure unei familii cu maxim patru membri mijloacele de trai, exact cât să trăiască o familie de patru persoane din agricultură. În opinia majorităţii ar trebui să fie ferma medie la nivel european. Adică 18 hectare. Dacă ai un hectar de legume, sigur profitul este mult mai mare. Dar Ministerul nu poate peste noapte să transforme fermele mici în ferme mici viabile. Dacă atunci când se dau ajutoare de stat, inclusiv subvenţii, s-ar urmări o eficientizare a acestor ferme, în mod sigur am reuşi ca într-o perioadă de timp să avem ferme mici mai viabile economic”- Achim Irimescu, ministrul agriculturii (interviu România Liberă)

    Ferma de familie – coloana vertebrală a agriculturii

    ”Ferma de familie este coloana vertebrală a agriculturii românești, mai precis reprezintă clasa de mijloc a agriculturii. Este coloana vertebrală a agriculturii pentru că pe scheletul fermei de familie, având în vedere numărul mare de ferme de familie din România, se dezvoltă celelalte forme de agricultură. Ferma de familie este cea care produce calitate cu un preț de cost mic. În ferma de familie se realizează o selecție atentă a materialului biologic, produse de calitate și mult mai bune decât în celelalte ferme care au angajați. Ferma de familie este cea care nu are angajați și ca atare membrii familiei sunt implicați direct în obținerea produselor cu care ies pe piață”, a declarat pentru Agrointeligența Cristian Lungu, președintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.

    Selecție riguroasă a materialului genetic

    Ferma de familie face o selecție foarte riguroasă a animalelor din fermă pentru că membrii familiei care se ocupă de fermă au tot interesul să crească animale valoroase, cu un plus valoare pentru produsele ce ies în piață.

    ”Fermierul, proprietar de animale, lucrează direct și nemijlocit cu animalele, este conștient că nu poate ține un animal care nu produce o cantitate de lapte suficient de mare. În ferma de familie se face o adevărată selecție. În ferma mare unde există angajați, nu cred că există angajat atât de bine intenționat, să se preocupe de înlocuirea animalului care nu este productiv”, a adăugat fermierul ilfovean despre atuurile fermei de familie.

    Ferma de familie produce calitate

    Dat fiind faptul că desfacerea produsului de fermă pune în contact direct fermierul cu consumatorul, responsabilitatea producerii unui produs calitativ este cu atât mai mare cu cât, micul fermier depinde de măsura în care consumatorul este mulțumit. Micul fermier nu poate umbla la parametrii de calitat, fără consecințe directe asupra viitorului afacerii sale.

    ”Ferma de familie este cea care produce calitate. Într-un lanț scurt de producție în care fermierul ia contact direct cu cumpărătorul, răspunderea vizavi de calitate, trasabilitate și siguranță alimentară aparțin direct fermierului. Raportul direct între fermier și consumator aduce cu sine o obligație destul de mare pe umerii fermierului, pentru că acesta poate intra oricând în faliment dacă încearcă să păcălească consumatorul”, ne-a spus crescătorul de vaci de lapte, despre calitatea produsului de fermă.

    Produsul de fermă are nevoie de legislație

    Pentru a aduce un produs de fermă pe piață este nevoie de o legislație puternică care să-i susțină pe fermierii care vor să producă calitate și să-i țină departe pe oportuniști.

    ”În momentul în care lansăm prin noul PNDR 2014-2020, prin măsura 16-1, 2 și 4 în care se vorbește despre lanțul scurt pentru produsul de fermă și produsul local, fără să definim clar prin legislație, cred că punem ”căruța înaintea boilor”. Nu poți lansa un produs fără să ai partea de legislație. Trebuie să se specifice clar care sunt normele sanitar-veterinare la nivel de fermă pentru a putea ieși pe piață cu un astfel de produs de fermă. Avem nevoie de norme sanitar-veterninare care să reglementeze clar modul de desfacere a produsului de fermă. Avem nevoie de niște norme sanitar-veterinare pe care trebuie să le îndeplinim. Trebuie să știm aceste norme înainte de a lua decizia de a produce”, ne-a explicat fermierul Lungu, care sunt neajunsurile legislative ale produsului de fermă.

    Ferma de familie are nevoie de protecție

    Ferma de familie, mai mult decât marile ferme din agricultura românească, are nevoie de protecție legislativă și financiară pentru a produce pentru piață și pentru a susține venitul familiei implicată în activitatea agricolă.

    ”Durerea mea cea mai mare este că, în România, în afara definiției pe care legislația o oferă cu privire la ferma de familie fiind cea care are peste 1.500 S.O nu avem o altă definiție care să înglobeze ceea ce reprezintă ferma de familie. Dacă ne uităm în Austria, Olanda, există foarte multe asemănări cu agricultura din România și se vede clar care este nivelul de protecție de care se bucură ferma de familie. În ferma de familie care se ocupă de producția de lapte, se obține, pe lângă un produs de bază- laptele, în perioadele de post, sau pe timpul verii, când vânzarea laptelui nu este chiar așa de accentuată, se produce un produs secundar, care contribuie la valorificarea laptelui sub altă formă: brânză, iaurt etc. Această activitate se poate desfășura fie doar în perioadele în care laptele proaspăt nu se vinde așa de bine, fie în permanență și activitatea să fie desfășurată în paralel”, ne-a spus crescătorul de vaci de lapte.

    În atenția domnilor răspunzători de agricultură, ministrul agriculturii Achim Irimescu și domnul prim-ministru Dacian Cioloș, vreau să lansez o rugăminte din partea Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România și nu numai, a fermierilor mici și mijlocii din România, să se aplece mult mai mult asupra fermelor de familie, să facă de urgență tot ce ține de dânșii să poată să emită acte normative prin intermediul cărora fermierii mici și mijlocii din România să poată să-și desfășoare activitatea. În ferma de familie se produce cantitate și calitate, să nu ignorăm asta – Cristian Lungu, președintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România

    Foto: www.huffingtonpost.com


    Te-ar mai putea interesa

    S-a aprobat DUBLAREA subvențiilor pentru micii fermieri! Subvenții APIA 2024. Fermierii care au intrat până astăzi la plata celei de-a doua tranșe Plăți finale la APIA. Calculator tranșa a doua din subvenția pe hectar și animale, din 2 decembrie

    Ultimele știri

    Subvenția de 1.500 euro/hectar intră la plată! Guvern: Noi terenuri care intră la subvenția APIA. Suprafețele – înscrise în Registrul Agricol! Guvernul a suplimentat banii pentru investițiile în irigații