• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Tradiții și obiceiuri agricole de Crăciun. Ce trebuie faceți ca să vă meargă bine tot anul

    Roxana Dobre -

    Tradițiile și obiceiurile agricole de Crăciun erau odinioară ținute cu sfințenie de agricultori și gospodari. Se credea în satele românești că de respectarea acestor datini vechi depinde cum va fi anul următor pentru gospodăria respectivă.

    Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători religioase și reprezintă un prilej de bucurie, fiind încărcată de tradiții și simboluri felurite. Ritualurile sunt complexe și numeroase, iar creștinii din fiecare zonă a României sărbătoresc în felul lor, dar mai toți se adună de Crăciun la aceeași masă cu cei dragi și sărbătoresc Nașterea Domnului.

    Tradițiile încep încă din seara de Moș Ajun cu colinde care țin până noaptea

    Copiii merg la colindat pentru a vesti Nașterea Mântuitorului și primesc drept răsplată mere, nuci, covrigi, portocale și, în era modernă, bani.

    În unele sate, se obişnuieşte ca cel mai în vârstă membru al familiei să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi date găinilor, acestea vor fi spornice la ouat.

    Şi cred că vor avea o recoltă foarte bună în anul următor dacă vor amesteca sămânţa pe care o vor pune în brazdă cu boabele folosite în ajun la primirea colindătorilor.

    În Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casă, ca albinelor să le meargă bine, și să nu părăsească stupul pe vremea roitului.

    Tot în ajun, se leagă pomii cu paie, pentru ca aceștia să lege rod bogat.

    Tradiții agricole pentru ziua de Crăciun

    În dimineața de 25 decembrie, gospodarii, înainte de răsăritul soarelui pun mâna pe toate uneltele din ogradă, să le folosească sănătoşi şi cu spor.

    Se crede că la miezul nopții, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.

    Găinilor li se dă să mănânce din ciur sau sită, să facă ouă multe.

    Acolo unde este datina de a tăia porcul în ziua de Crăciun, gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc cu ceapă și slănină, din care sunt ospătați cei dintâi dintre străinii ce le călca pragul casei, acestei mâncări i se spune „pomana porcului”.

    În ziua de Crăciun nu se mătură în casă, ci a doua zi, și după ce se mătură gunoiul trebuie dus la pomi, că-i ajută să fie roditori.

    Pomul, care se împodobește în Ajun îmbracă în unele zone aspecte diferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumpărate din oraș. Cel mai răspândit ornament este pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată, peste care sunt trecute sfori din ață de fuior pe care sunt înșirate boabe de fasole albă.

    În alte sate se face un pom împodobit cu paie de grâu tăiate scurt și înșirate pe sfoară, delimitate de floricele de porumb. Fasolea albă simbolizează „curățirea sufletului”.

    Nașterea Domnului ca sărbătoare creștină

    Naşterea Domnului aduce mare bucurie şi binecuvântare celor ce veghează. Iisus Se naşte în peşteră şi este culcat într-o iesle, noaptea, pe când dormeau locuitorii Betleemului. La marginea oraşului se află în stare de veghe doar păstorii oilor. Acestor oameni simpli şi veghetori li se arată cete de îngeri întru lumină şi cântare (cf. Luca 2, 8-13), ca ei să vadă cum Dumnezeu schimbă pe cele smerite în slavă, iar singurătatea lor o preface în bucurie.

    Oameni din afara oraşului sunt chemaţi să devină cei dintâi prieteni ai familiei sărace şi străine, pe care Dumnezeu o binecuvântează prin naşterea Fiului Său ca om pentru mântuirea oamenilor. Magi de la Răsărit, de la distanţe mari, vin să vestească iudeilor că, tocmai în ţara lor, S-a născut un Prunc-Rege de Care depinde mersul astrelor. Darurile împărăteşti oferite Pruncului sărac, născut într-o peşteră şi culcat în iesle, au fost aduse de departe, dintr-o ţară străină, pentru a arăta iubirea lui Dumnezeu pentru Pruncul născut din Mamă săracă, neajutorată de cei de aproape, de acelaşi neam. De aceea, Sfântul Ioan Evanghelistul spune: “Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit” (Ioan 1, 11).


    Te-ar mai putea interesa

    A apărut în supermarketuri carnea de miel adusă din Australia ANM a emis o alertă meteo de vijelii și averse torențiale în 18 județe până joi dimineață Vremea de Florii, 1 Mai și Paște 2024. Meteorologii au anunțat prognoza meteo de sărbători

    Ultimele știri

    Ferme agricole închise de Garda de Mediu! Macerat de coada calului – rețetă. Beneficii Ploi și vreme rece la final de aprilie. Când se schimbă temperaturile