• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Director APIA explică ce schimbări vor apărea la plata subvențiilor din 2016

    agrointeligenta.ro -

    Anul 2015 a venit cu cererea unică de plată, o modalitate prin care subvențiile fermierilor au fost împărțite pe mai multe scheme. În 2016, schimbările sunt mai puține, însă cine nu le respectă riscă să rămână fără sprijinul de la Ue sau de la bugetul de stat. Directorul APIA Mureș, Ovidiu Săvâşcă explică într-un interviu acordat publicației locale Zi de Zi care sunt principalele schimbări ale anului abia început.

    director APIA Mures

    Care sunt noutăţile anului 2015 în ceea ce priveşte mecanismele de susţinere a fermierilor?
    Anul 2015 este foarte important deoarece în acord cu începerea unui nou ciclu al Politicii Agricole Comune 2014-2020, a fost nevoie de modificarea fundamentală a legislaţiei interne care a condus la implementarea cererii unice, adică fermierii solicită în această cerere scheme de plată atât pentru sectorul vegetal cât şi pentru sectorul zootehnic, legislaţia naţionala aplicabilă fiind Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 şi Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015. Prima schimbare majoră este introducerea conceptului de fermier activ. Orice fermier care doreşte să obţina subvenţii de la APIA trebuie în primul rând să fie fermier active.

    Vă rog să detaliaţi conceptul de fermier activ.
    Sunt mai multe situaţii. Fermierul care în anul anterior depunerii cererii a beneficiat de plăţi directe care nu au depăşit cuantumul de 5.000 de euro şi care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă în cadrul exploataţiei, este considerat fermier activ. Fermierii, persoane fizice, care au depăşit plafonul de 5.000 de euro au doua opţiuni: fie îşi modifică forma de organizare prin înregistrare la ONRC ca: PFA, II, IF, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 cu obiect principal activitatea agricolă sau îşi înfiinţează societate comercială cu obiect de activitate în domeniul agricol, cu coduri CAEN, acceptate de APIA. Persoanele fizice care nu optează să devina PFA, II, IF, sau să îşi înfiinţeze societăţi comerciale sunt consideraţi fermieri activi dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii: plăţile directe primite în anul anterior reprezintă cel puţin 5% din veniturile sale totale obţinute din activităţi neagricole în ultimul an fiscal şi veniturile totale obţinute în cadrul exploataţiei din activităţi agricole reprezintă cel puţin o treime din veniturile totale obţinute în ultimul an fiscal. Pentru verificarea îndeplinirii oricăreia dintre cele două condiţii se solicită de către APIA documente eliberate de ANAF. Persoanele juridice care au depăşit plafonul de 5.000 de euro şi nu sunt înregistrate la ONRC cu obiect de activitate agricolă acceptat de APIA, trebuie să demonstreze una dintre condiţiile specificate mai sus cu privire la proporţia plăţilor directe sau a veniturilor din activităţi agricole raportate la veniturile neagricole, respectiv la veniturile totale. Restul persoanelor juridice, care nu sunt înregistrate la ONRC, trebuie să demonstreze prin statut că desfăşoară activitate agricolă.

    Care sunt schemele de plăţi începând cu anul 2015?
    Conform noii Politici Agricole Comune, acestea sunt: schemele de plăţi directe, ajutoare naţionale tranzitorii şi Măsurile delegate de Dezvoltare Rurală – agromediu şi zonele defavorizate. Noutăţile au apărut în cadrul schemelor de plăţi directe. Astfel, pe lângă plata unică pe suprafaţă – SAPS s-au introdus: plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu – plata pentru înverzire/greening, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat pentru sectorul vegetal şi sectorul zootehnic, şi schema simplificată pentru micii fermieri.

    Ce înseamnă plata redistributivă şi în ce constă aceasta?
    Plata redistributivă încurajeaza fermierii să-şi creeze ferme medii, până în jurul a 30 de hectare, prin următorul mecanism: se acordă ca şi plată suplimentară pentru primele 30 de hectare ale unei exploataţii, diferenţiat, astfel: de la 1-5 hectare circa 5euro/hectar, de la 5 la 30 de hectare o sumă de aproximativ 46 euro/hectar. Pentru suprafaţa care depăşeşte 30 de hectare nu se mai acordă plăţi suplimentare în cadrul acestei scheme.

    Ce înseamnă plata pentru înverzire despre care se interesează foarte mulţi fermieri?
    Ca să poată beneficia de această plată suplimentară, fermierii trebuie să aplice în mod obligatoriu, pe toate hectarele eligibile, următoarele practici, în funcţie de specificul terenului exploataţiei: diversificarea culturilor – prin existenţa mai multor culturi pe terenul arabil, menţinerea suprafeţelor de pajişti permanente – care implică interdicţia de a converti/ara pajiştile permanente, prezenţa zonelor de interes ecologic. Fermierii în ale căror exploataţii terenul arabil este mai mare de 15 hectare trebuie să se asigure că minim 5% din terenul arabil include zone de interes ecologic, pe care le şi enumerăm: terase, elemente de peisa – garduri vii, arbori izolaţi, fâşii împădurite, margini de câmp, iazuri, rigole, zone cu strat vegetal, zone cu culturi fixatoare de azot, de exemplu lucernă, soia, mazăre, fasole, trifoi. Cuantumul acestei plăţi suplimentare ar fi aproximativ 53euro/hectar.

    Aţi mentionat schema privitoare la sprijinul cuplat, precizaţi vă rog în ce constă şi cine sunt potenţialii beneficiari.
    Sprijinul cuplat , acordat din fonduri europene, este mult mai mare în cuantum decât ajutorul naţional tranzitoriu, însă este condiţionat în domeniul vegetal de realizarea unei producţii minime şi de anumite condiţii de comercializare sau valorificare a recoltei obţinute, iar în domeniul zootehnic este condiţionat de deţinerea unui număr minim de efective înregistrate în Registrul Naţional al Exploataţiilor, iar în anumite cazuri şi în Registrul Genealogic al Rasei. Sprijinul cuplat din sectorul vegetal se acordă pentru mai multe tipuri de culturi, dintre care amintim: soia, lucernă, mazăre, fasole, cânepă, orez, sămânţă de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, tomate şi castraveţi, mere pentru industrializare, etc. Orientativ, cuantumul pentru sprijinul cuplat ar fi: la lucerna 55euro/hectar, la soia 325 euro/hectar, la sfecla de zahăr 600 euro/hectar. Sprijinul cuplat din sectorul zootehnic se acordă fermierilor, crescători de animale din speciile bovine, ovine, caprine, crescătorilor de viermi de mătase. Orientativ, cuantumul pentru sprijin cuplat pentru vacile de lapte este 250 euro/cap, taurine carne 300 euro/cap, bivoliţe lapte 190 euro/cap, ovine/caprine 7euro/cap. La ovine, condiţia este ca fermierul să deţină minim 150 de capete şi se acordă pentru maxim 600 de capete, la caprine trebuie să deţină minim 50 de capete şi se acordă pentru maxim 500 de capete. În acest an nu a fost necesar ca efectivele să fie înscrise în Registrul Genealogic al Rasei, dar din 2016 aceasta va deveni condiţie de eligibilitate. La bovine, fermierul trebuie să deţină cel puţin 10 capete, iar sprijinul nu se acordă pentru mai mult de 250 de capete, iar efectivele trebuie să fie înscrise atât în Registrul Naţional al Exploataţiilor, cât şi în Registrul Genealogic al Rasei.

    Ce condiţii noi vor intra în vigoare din anul 2016, care sunt prevăzute în actuala legislaţie?
    În vederea obţinerii sprijinului cuplat în sectorul vegetal, pentru culturile sau plantaţiile care se înfiinţează începând cu anul 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa şi material săditor certificate oficial. La culturile pentru care nu se solicită sprijin cuplat, nu sunt necesare condiţiile mai sus menţionate. De asemenea, consider că va avea un impact ce nu trebuie neglijat şi mă refer concret la prevederile care menţionează faptul că Asociaţiile Crescătorilor de Animale înfiinţate în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 26/2000 se vor transforma în grupuri de producători sau cooperative agricole, în cazul concesionării sau închirierii de pajişti permanente. Cooperativele Agricole, conform Legii 566/2004, se înregistrează la Registrul Comerţului.

    Citiți restul interviului pe www.zidezi.ro


    Te-ar mai putea interesa

    Abatorul familiei Gagea exportă carne de oaie în 13 țări: ”Vrem să producem Nuggets de miel” Comunele din România unde fermierii primesc subvenții APIA în plus la hectar Făinarea la măr. Semnele atacului, combatere

    Ultimele știri

    Praful saharian, o problemă nouă în ferme. Cum sunt afectate culturile agricole Miei vânduți din portbagaj. Polițiștii au împărțit amenzi Secretar de stat – anunț de ultimă oră despre plata ajutorului de 100 de euro la hectar