Încălzire solar: soba pe lemne sau centrala. Cele mai bune sisteme și costuri
agrointeligenta.ro -
Încălzirea solarului și a serei pe timp de iarnă este un subiect ”fierbinte” zilele acestea când temperaturile de afară sunt scăzute, iar legumicultorii muncesc deja de zor pentru a ieși pe piață cu recolte timpurii la care se obțin prețuri mai bune. Pentru a face însă profit în lunile de iarnă, producătorii sunt atenți mai ales la costurile de producție, astfel că alegerea celei mai bune soluții termice pentru spațiile de cultură a legumelor este decisivă în calculele financiare de început de an.
- Încălzire solar: Soba cu lemne ca investiție minimă
- Încălzire solar: Beneficiile unei sobe pe lemne sau cărbuni
- Încălzire solar: Izolare termică cu un strat suplimentar de folie
- Încălzirea solarului prin centrale cu țevi îngropate
- Încălzire solar: investiție pe unitatea de suprafață
- Încălzire solar: costul cu lemnele și cărbunii pentru centrală
- Soba pe lemne, opțiunea preferată pentru încălzirea unui solar mic
- Încălzire solar: răsadnițe cu cablaj electric
Sobele artizanale pe lemne sau rumeguș sunt cele mai folosite soluții de încălzire a unui solar, după cum ne spune legumicultorul Gheorghe Vlad. Producătorul spune că în bazinul legumicol Vidra-Dărăști, fermierii apelează rar la centrale și preferă sistemele artizanale, construite în regim gospodăresc – de multe ori de către fermier și familia sa, folosind materiale ușor de procurat precum o tablă mai groasă și țeavă de fier.
Încălzire solar: Soba cu lemne ca investiție minimă
Încălzirea unui solar cu soba de lemne este cea mai mică investiție pe care o poate face un legumicultor. Costul unei sobe este minim și pornește de la 200-300 de lei, dar este, în medie, de 1.000 de lei dacă vă doriți o instalație completă de încălzire a solarului. La suma minimă vorbim practic de o tablă ceva mai groasă și niște țeavă din fier. Nimic pretențios, dar suficient cât să încălzească solarul. O astfel de sobă încălzește în medie, aproximativ 10 metri pătrți. Pentru o suprafață mai mare de solar ai nevoie de câteva sobe sau de un sistem de sobe.
În afară de prețul mic, sobele artizanale pentru solar se pot construi în orice perioadă a anului, nu îngheață la temperaturi foarte scăzute și în ele se poate arde aproape orice – de la rumeguș, crăci, cartoane și până la lemne cartoane. Mai mult, există și un alt aspect important care face ca aceste instalații să fie cele mai utilizate de către legumicultorii din România: prezintă avantajul de a produce un aer uscat în solar, spre deosebire de centrale care produc un aer umed.
Încălzire solar: Beneficiile unei sobe pe lemne sau cărbuni
Sobele cu lemne sau cărbuni mențin aerul uscat în solarul de legume. Sobele cu jar nu fac condens așa cum se întâmplă în cazul agentului termic. Atunci când se folosește agent termic, în momentul în care se răcește țeava, aceasta transpiră și crește nivelul de umezeală din solar. Pe când soba cu jar menține aerul cald și nu face condens. Este important acest lucru întrucât plantele sensibile la umezeală excesivă pot fi afectate de un aer umed. Acest aspect este esențial mai ales la răsaduri unde, la semănarea semințelor, pământul trebuie să fie foarte uscat, lucru care nu se întâmplă atunci când încălzești cu centrală zona de producere a răsadurilor, ne-a spus legumicultorul ilfovean.
Încălzire solar: Izolare termică cu un strat suplimentar de folie
Despre învelirea solarului cu un strat suplimentar de folie pe timp de iarnă, Gigi Vlad spune că această practică nu are ”forța” de a înlocui soba. Acum și casele se izolează pentru a evita pierderea de căldură, dar asta nu înseamnă că dacă ai casa izolată nu mai dai focul la sobă să te încălzești. La fel se întâmplă și cu solarul: un strat suplimentar de folie te ajută să eviți pierderile de căldură, dar pentru a avea o temperatură suficient de bună pentru plantele din solar trebuie să ai o sursă care să genereze căldură. Un strat suplimentar de folie nu generează căldură în solar. Folia care are un micron grosime nu poate să țină de cald plantelor din solar. Dacă ai în această perioadă a anului plante în solar, trebuie să faci cald tot timpul ca să nu înghețe rădăcina plantei sau frunzele, ne-a mărturisit Gigi Vlad, care este motivul pentru care un strat suplimentar de folie nu este suficient pentru a proteja plantele de frig.
Învelitorile horticole sunt o altă soluție pentru a putea proteja plantele de frig, mai ales în nopțile cu temperaturi foarte scăzute. Pe parcursul zilei, învelitorilor se îndepărtează pentru a permite plantelor să primească lumina solară.
Sticla în dublu strat are cel mai bun randament de izolare a serei, consideră specialiștii. Această variantă este și cea mai scumpă, astfel că pentru soluții mai cobvenabile se poate apela la plasticul de protecție care are o durată de folosință de 3 sau chiar 4 ani.
Încălzirea solarului prin centrale cu țevi îngropate
Un alt sistem eficient de încălzire a solarului sau a serei îl reprezintă centrala cu țevile îngropate în pământul din solar. Astfel, încălzirea se poate face și cu astfel de centrale însă costurile unei astfel de instalații sunt mai ridicate. Apa este încălzită prin arderea cărbunilor, a lemnului sau a peleților și apoi este distribuită prin țevi îngropate în pământul din solar.
Pentru acest sistem de încălzire este nevoie de o centrală termică. Cea mai proastă ieftină centrală costă undeva la 7.000-8.000 lei. Cu tot ce înseamnă țeavă, pompe și mână de lucru, investiția duce fermierul la 10.000-12.000 lei. De banii aceștia mulți preferă să cumpere lemne pentru sobe, astfel că legumicultorii consideră că centrala nu este tocmai rentabilă. ”Ar fi o prostie să îți iei o centrală pentru solar și în casă să te încălzești cu sobe”, ne-a vorbit legumicultorul ilfovean, despre principalul dezavantaj al centralei utilizate pentru încălzirea solariilor.
Încălzire solar: investiție pe unitatea de suprafață
Pentru a afla mai multe despre avantajele folosirii unei centrale la încălzirea solariilor, am vorbit cu Mircea Croitoru, producător din Matca – Galați, care a investit 8.000 de euro într-o astfel de instalație. Legumicultorul a cheltuit 8.000 de euro pentru încălzirea a 2.000 de metri părați de solar. Costul investiției pe unitatea de suprafață la încălzirea solarului a fost de 4 euro pe metrul pătrat de solar.
”Acum 5 ani, când mi-am făcut eu instalația de încălzire pe lemne, m-a costat, pentru cei 2.000 mp cât încălzesc în prezent, undeva la 8.000 euro. În acești bani a intrat costul cu centrala, țevile, sistemul de încălzire, robineții și mâna de lucru. După cinci ani de la investiția nu pot spune că mi-am recuperat cheltuielile efectuate. Nu este o variantă foarte rentabilă de încălzire a solariilor. Din păcate, câștigurile se lasă așteptate, s-au scumpit foarte mult inputurile și vindem mult mai ieftin, tocmai de aceea nu pot spune că mi-am recuperat investiția”, ne-a vorbit legumicultorul din Matca, despre costul unei centrale pe lemne cu care el încălzește o suprafață de 2.000 mp de solar.
Încălzire solar: costul cu lemnele și cărbunii pentru centrală
Nu doar investiția în instalația de încălzire a solarului este costisitoare, dar și combustibilul fosil utilizat pentru a întreține căldura în solar este destul de scump. Pentru lunile de iarnă în care încălzește spațiul protejat, legumicultorul Croitoru cheltuie, doar pe lemne și cărbuni, peste 15.000 lei.
Soba pe lemne, opțiunea preferată pentru încălzirea unui solar mic
Pentru a reduce cheltuielile, Mircea Croitoru recunoaște că la producerea răsadurilor nu pune în funcțiune centrala, ci apelează tot la sobele artizanale. ”Eu am centrală, dar atunci când fac răsaduri merg cu sobe, pentru că nu se rentează să pornesc centrala pentru 200 mp. Centrala o folosesc doar atunci când pun legume în solar. Pentru obținerea răsadurilor folosim un spațiu de 200 mp, iar la repicare ajungem la 700 mp, înainte să plantăm legumele în solar. La mine în zonă cei mai mulți încălzesc solariile cu sobe, ponderea este de 70% cu sobe și 30% cu centrale”, a declarat pentru Agrointeligența Mircea Croitoru, legumicultor din localitatea Matca, județul Galați.
Încălzire solar: răsadnițe cu cablaj electric
Pentru producția de răsaduri, în afară de varianta de a încălzi o parte din solar, pe piață au apărut și răsadințe cu cablaj electric, care se încălzesc pământul folosind energia electrică. Undele electrice funcționează precum țevile pe apa caldă și au rolul de a încălzi pământul în care se produc răsadurile. Această este varianta cea mai modernă, dar legumicultori merg în general pe varianta clasică, de încălzire cu sobe artizanale, ne-a explicat Gheorghe Vlad, cum funcționează o astfel de răsadniță.
În final, ca o concluzie, fie că vorbim despre investiția într-o centrală sau de construirea unei sobe artizanale, costurile cu încălzirea solariilor sunt foarte ridicate.
”Indiferent de timpul de încălzire pentru care optează un legumicultor, costurile sunt destul de însemnate. Este adevărat că centrala consumă mult mai mult, dar și sobele au nevoie de lemne, care se scumpesc de la an la an. Găsim din ce în ce mai greu lemne și rumeguș la prețuri convenabile. Nu este rentabil să încălzești solarul, tocmai de aceea foarte mulți legumicultori aleg să planteze în solar ceva mai târziu, evitând astfel investiția în încălzire”, a declarat pentru Agrointeligența Mircea Croitoru, legumicultor din localitatea Matca, județul Galați.
