Anul rapiței: ce suprafață au însămânțat în toamnă fermierii din România
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
2016 își merită titlul de ”Anul Rapiței”. Nu putem vorbi încă de producție, ci doar de o suprafață foarte mare însămânțată cu această cultură de către fermierii români în toamna trecută. În cifre, este vorba despre o creștere cu 50% a întinderii terenurilor pe care s-a investit în oleaginoasa ce anul trecut, în cultura mare, a adus, în multe exploatații, cel mai mare profit la hectar.
Potrivit datelor furnizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru Ziarul Financiar, în toamnă s-au pus 412.000 de hectare cu rapiță, un record după anii 2009 și 2010. În același timp, suprafața cu grâu a scăzut cu 147.000 de hectare, ajungând la mai puțin de 2.000.000 de hectare – un minim al ultimilor nouă ani.
Cel mai important factor care a condus la scăderea suprafețelor cultivate cu cereale în favoarea celor cu oleaginoase a fost prețul de anul trecut. Astfel, dacă la grâu, cotațiile s-au menținut în scădere, rapița a fost cea care, în 2015, a salvat multe afaceri agricole. Un exemplu îl reprezintă fermierul giurgiuvean Biță Racman care în toamna trecută ne declara că rapița a fost cea mai profitabilă cultură în care a investit, obținând un profit de 4.000 de lei la hectar. Cel mai slab a fost porumbul, la care, de altfel, s-au obținut, în general producții mult mai mici din cauza secetei. Doar județele Brăila, Galaţi, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu și Teleorman au scos recolte mai bune la porumb, însă și aici, media a fost cu 15-20% mai mică decât în alți ani.
Fermierii care au investit masiv în rapiță nu stau însă liniștiți. Temperaturile scăzute din ultimele zile – cu nopți la rând în care mercurul din termometre a coborât la minus 15 grade Celsius, se tem ca plantele să nu fi fost afectate. În cele mai multe zone ale țării, stratul de zăpadă a fost insuficient de gros pentru a proteja culturile, iar dacă grâul este mai rezistent, se știe că rapița poate fi compromisă total de ger. Pe de altă parte, temperaturile ridicate din decembrie au dus la o dezvoltare mai rapidă a plantelor ce ar putea dăuna în lunile următoare, însă deocamdată nu există o evaluare privind starea culturilor în câmp.
