Subvenții APIA 2016: Ce se va întâmplă cu plata pentru terenurile ce fac obiectul suprapunerilor
agrointeligenta.ro -
O mare problemă cu care APIA se confruntă zilele acestea la cererea unică de plată pe 2015 (adică depusă anul trecut și acum în faza finală de soluționare) este suprapunerea suprafețelor agricole. Adică cel puțin doi fermieri au identificat pe harta IPA online că lucrează o parcelă sau o bucată din ea, încă beneficiarul subvenției pe acea suprafață trebuie să fie unul singur.
Termen de 30 de zile pentru o rezolvare
Proiectul de modificare al Ordinului 619/2015 prevede și o clarificare privind atribuțiile APIA pentru rezolvarea problemei suprapunerilor. Astfel, MADR vine cu o procedură care spune că ”în situaţia în care se constată că terenul face obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitanţii, care au obligaţia să rezolve litigiul. Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafaţa de teren supradeclarată nu este eligibilă la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat în instanţă judecătorească”. Din formularea făcută de MADR și din faptul că nu se precizează expres anul de cerere, dacă actul normativ va fi adoptat în această formă, atunci procedura de rezolvare a suprapunerilor se va putea aplica și pentru cererile depuse anul trecut.
Fermierii trebuie să știe, astfel că dacă nu se înțeleg, niciunul dintre ei nu va primi banii de subvenție, iar termenul pentru o rezolvarea amiabilă este de 30 de zile de la notificare.
Procedura aplicată în prezent este similară cu cea propusă de MADR pentru includerea formală în Ordinul 619/2015. Astfel, directorul executiv al APIA Mureș, Ovidiu Săvâșcă a explicat pentru Agrointeligența care este procedura ce se parcurge în mod uzual în cazurile de suprapunere a terenurilor agricole declarate de către beneficiari diferiți.
”În acest caz fermierii trebuie notificați și situația trebuie clarificată cu ambii fermieri. Cele mai multe situații de acest gen apar după ce sunt depuse cererile în sistemul IPA online, astfel că suprapunerile cele mai multe se rezolvă până la teledetecție. Suprapunerile practic trebuie rezolvate pe terenuri pentru că în momentul în care se termină perioada de depunere a cererilor sistemul generează suprapunerile. Astfel că toate parcelele, așa cum sunt digitizate, sunt date drumul în program și atunci apar niște inconsistențe în softul informatic unde pe harta respectivă zonele cu probleme se înroșesc. În momentul în care exportăm datele către prestator, problemele acestea de suprapuneri trebuie neapărat rezolvate prin notificarea fermierilor, iar aceștia ori reamplasează, ori își retrage vreunul dintre ei suprafața, cel care a digitizat greșit. Dacă există vreo situație în care niciunul dintre fermieri nu cedează, aceștia își pot rezolva problema doar în instanță”, explică oficialul APIA.
Ovidiu Săvâșcă precizează că aceste ”inconsistențe”, în majoritatea cazurilor, se rezolvă până la exportul datelor spre prestator, respectiv firma care efectuează teledetecția.
”Mai departe, teledetecția surprinde doar suprafețele cultivate și măsoară digitizarea fermierului. Ce se poate întâmpla după teledetecție: pot apărea acele cultivări comune în care, de exemplu, există 15 hectare și avem 3 fermieri care au declarat câte 5 hectare fiecare iar teledetecția măsoară doar 14,50 de hectare. Astfel, unul dintre fermieri ori a declarat în plus, are o calamitate sau nu i-a ieșit cultura. Noi la APIA îi convocăm pe toți cei trei beneficiari și clarificăm, vedem la cine a intervenit greșeala. Practic, prin teledetecție, pe hartă, fiecare cultură emană căldură transformată într-un spectru de culori prin care poți identifica exact genul botanic care este cultivat. Deci acea diferență de 0,50 de hectare care este necultivată, calamitată de inundații sau distrusă de animalele sălbatice, se vede cu diferența de culoare și automat când acea suprafață este suprapusă se vede clar care dintre fermieri are digitizat peste altul. Rezultatul este prezentat fermierului și el, de obicei, înțelege și își recunoaște vina și renunță la suprafața care apare ca fiind suprapusă. Sancțiunea o suportă doar cel care are această neconformitate, dar dacă este inundată de exemplu cultura, nu este așa o mare culpă. Doar că și ceilalți fermieri chemați trebuie să facă un drum până la APIA ca să se lămurească situația”, explică directorul APIA Mureș care este procedura prin care se rezolvă suprapunerile de teren agricol depistate la controlul prin teledetecție.
Așa cum ne-a declarat și anterior oficialul APIA, fermierii din eșantionul de control la care există probleme la teledetecție au opțiunea ca, odată ce le este adusă la cunoștință situația, să nu fie de acord cu o eventuală sancțiune. „Fermierii au opțiunea să nu fie de acord și foarte bine documentat, pot demonstra că există suprafața respectivă, iar atunci, pentru anumite coduri de eroare, se pot face vizite pe teren pentru clarificări. Deci fermierul poate solicita serviciul de control din fiecare centru județean, iar APIA poate face aceste vizite rapide pe teren, așa cum le numim noi. Acestea se fac doar la solicitarea fermierului”, explică Ovidiu Săvâșcă.
