Se caută peste 600 de persoane pentru un job plătit la stat cu 5.000 lei pe lună. Ce test trebuie să treacă viitorii angajați
agrointeligenta.ro
Statul român este în căutarea a peste 600 de persoane incoruptibile, inspectori care urmează să fie recompensați pentru efortul lor cu salarii nete de 5.000 de lei pe lună. Pentru a ajunge însă să câștige acești bani, candidații trebuie să treacă un test practic de integritate, la finele căruia vor face parte din angajații Gărzii Părdurilor sau ”DNA-ul Pădurilor”, cum a ajuns să fie cunoscut acest nou serviciu menit să pună capăt defrișărilor ilegale.
Aproximativ 2.000 de hectare de pădure din Piatra Craiului au fost puse la pământ, iar o fundație încearcă să repare răul făcut. Pe Valea Dâmboviței, versanții au rămas golași. Din loc în loc, șanțuri adânci brăzdează terenul: sunt căile pe care buștenii au fost coborâți în vale. „Pe acest drum în anumiti ani, 2007, 2008, 2006, treceau pe vale și 120 de camioane cu lemne pe zi!”, declară Mihai Zotta din partea Fundației Conservation Carpathia.
Ca să oprească jaful, ministerul Mediului vrea să înființeze Garda Forestieră, o structură de control care va avea 617 inspectori, cei mai multi proveniți din fostele inspectorate silvice.
Toți vor da un test teoretic de competență profesională, dar și unul practic, de integritate. Iar salariile vor fi pe măsură, promit oficialii. Dar cine va garanta că nu se vor alia cu hoții de lemne, ca să taie și restul de păduri?
„Îi vom pune într-o situație reală de control și vom putea vedea cine trece testul și cine nu. Salariul poate să meargă până la 5.000 de lei net și mai mult decât atât. Să existe o cât mai mică tentație către corupție”, a declarat Cristiana Pasca Palmer, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
În trecut, ministerul Mediului a încercat să oprească tăierile ilegale înființând radarul pădurilor, un sistem care nu a avut însă rezultatele așteptate. Între timp, o fundație cumpără terenuri defrișate, ca să replanteze copaci. Într-un an, voluntarii au împădurit 100 de hectare. Autoritățile spun că acest model de reconstrucție ecologică este un exemplu care ar trebui adoptat în toate zonele cu defrișări masive.
Anual, potrivit estimărilor făcute de ONG-uri, din pădurile noastre dispar 8,8 milioane de metri cubi de lemn.
Sursa: stirileprotv.ro
