A renunțat MADR la aplicarea așa-zisei taxe pe pârloagă?
Roxana Dobre -
Creșterea subvenției îi încurajează pe fermieri să lucreze terenurile astfel că așa-numita taxă pe pârloagă are șanse minime să fie aplicată, la fel ca și prevederile din noul Cod Fiscal – mai exact aplicarea unei majorări de impozit de până la 500% la terenul nelucrat.
”Subvenția crește, iar în 2019 va ajunge circa 196 de euro pe hectar. Prin subvențiile pe care CE le acordă se încurajează practic și ca terenurile să fie lucrate. Astfel că suprafața lăsată pârloagă s-a redus foarte mult”, a explicat ministrul agriculturii, Achim Irimescu, la emisiunea ”Capital TV” de la B1.
Un act normativ elaborat de MADR în 2014 prevedea că românii care au terenuri agricole pe care le lasă în paragină să plătească amenzi de până la 400 de lei.
Astfel, proprietarii suprafeţelor agricole lăsate neutilizate trebuia să fie taxați cu o sumă de 200 lei pentru fiecare hectar, în primul an, cu o sumă de 300 lei/hectar pentru cel de-al doilea an şi de 400 lei/hectar începând cu al treilea an consecutiv de contravenţie.
Despre posiblitatea introducerii așa-numitei taxe pe pârloagă s-a discutat foarte mult timp, ca despre o măsură de stimulare a proprietarilor să-și prelucreze terenurile agricole sau să le arendeze producătorilor dar niciodată nu a fost pusă în aplicare.
De la taxare…la stimulare
În 2015 autoritățile au renunțat la ideea de a-i taxa pe fermieri și au luat decizia, cel puți pe hârtie, să îi stimuleze.
România notificase Comisia Europeană pentru a transfera 100 milioane de euro de la pilonul I către pilonul al-II-lea pentru finanțarea unei măsuri care are ca scop determinarea micilor fermieri, cei are dețin între 1-5 hectare, să arendeze sau să-și vândă terenul.
”Am făcut deja solicitarea către Comisia Europeană pentru a transferă o sumă de bani de la pilonul I către pilonul II. Acești bani ne sunt utili pentru a activa o măsură începând cu anul 2016, o măsură pentru micii fermieri, cei care vor să renunțe la activitatea agricolă, fie prin arendarea terenului, fie prin vânzarea lui, astfel încât să contribuim la consolidarea exploatațiilor. Aceștia (micii proprietari de teren – n.r.) vor primi o sumă de 120% din valoare plății pe suprafață, pentru 5 ani, în jur de 200 euro pe hectar, chiar dacă cedează terenul. Suma transferată de la pilonul I către pilonul II se ridică la 100 milioane de euro”, declara anul trecut Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Despre răspunsul CE însă nu s-a mai aflat nimic.
În 2016, s-a revenit la ideea de taxare doar pentru terenurile situate în intravilan
Începând cu 2016, odată cu adoptarea noului Cod Fiscal a intrat în vigoare și o prevedere care vrea să taxeze agricultorii care nu își lucrează pământul timp de doi ani de zile consecutiv. ”Pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500%, începând cu al treilea an, în condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului local ”, se arată în art. 489 din noul Cod Fiscal.
Atenție însă, supra-impozitarea se aplică doar pentru terenurile neîngrijite situate în intravilan iar măsura poate fi pusă în aplicare efectiv de abia în ianuarie 2018 când poate exista un istoric al terenurilor de acest gen.
Foto: www.focus-energetic.ro
