Subvenții pentru pășuni, fânețe sau pajiști: ce trebuie să știi despre acest sprijin plătit fermierilor prin APIA

Roxana Dobre - 8 februarie 2016 09:51

Plățile pe care APIA le face pentru pășuni, fânețe sau pajiști sunt de mare interes pentru fermierii care pot beneficia, astfel, de o subvenție suplimentară, pe lângă cea de cultură mare. Referitor la subvențiile pentru pășuni, fânețe sau pajiști, Agrointeligența a primit o serie de întrebări de la fermieri pe care le-a adresat mai departe specialiștilor APIA pentru a-i ajuta pe agricultori să își facă o imagine cât mai clară în privința sumelor pe care le vor încasa în acest an.

Care sunt regulile generale pentru a încasa subvenția pe pășune? Și dacă ne puteți face o diferențiere clară, ca să nu se mai fac confuzii, între pășune, fâneață și pajiști? Ce presupune încărcatura cu/fără animale?

Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, prevede la art. 7 alin.(1) că: ,,Beneficiarii plăţilor sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit legislaţiei în vigoare. În categoria beneficiarilor de plăţi se încadrează şi cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate agricolă”.

Acelaşi act normativ prevede la art nr. 2 :
Următorii termeni se definesc astfel:
h) pajişti permanente înseamnă păşuni permanente şi fâneţe permanente care reprezintă terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani; această noţiune poate include şi alte specii, precum arbuştii şi/sau arborii, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante;
n) suprafaţă agricolă înseamnă orice suprafaţă de teren arabil, de păşune permanentă şi de fâneaţă permanentă sau cultivată cu culturi permanente ”.

Ordonanţa de urgenţă nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 prevede:
Art. 1, alin (3) ,, În categoria pajişti sunt cuprinse şi:
a) păşunile împădurite cu consistenţa mai mică de 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră;
b) păşunile alpine;
c) păşunile situate în zonele inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunării şi Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”.

Ordinul nr. 619/205 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. art 7, alin 3, următoarele:

,,Utilizatorii de pajişti permanente, persoane fizice sau juridice de drept privat, altele decât cele menţionate la alin. (1) şi art. 6 alin. (1) care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă pe pajiştile permanente aflate la dispoziţia lor în condiţiile legii, aşa cum este definită la art. 2 alin. (2) lit. d) din ordonanţă, în calitate de fermieri activi, prezintă, la depunerea cererii unice de plată la APIA, documentele prevăzute la art. 5 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), lit. b) pct. i), lit. c) şi d), precum şi, după caz:

a) copie a cardului exploataţiei zootehnice în care sunt înregistrate animalele sau adeverinţă eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă deţine animale prin care asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha;
b) documentele doveditoare ale valorificării fânului şi/sau declaraţiile privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute în cazul persoanelor fizice sau documentele contabile de gestiune pentru depozitarea fânului în cazul persoanelor juridice, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, iar activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie – 1 august. În cazul pajiştilor permanente aflate sub angajamente în cadrul subpachetului 3.1 sau pachetului 6 al Măsurii 10 – agro-mediu şi climă sau în cadrul variantei 3.1 sau pachetului 6 al Măsurii 214 – agro-mediu, cositul se efectuează numai după datele stabilite în fişele măsurilor şi trebuie efectuat până la finalul lunii septembrie. Documentele doveditoare ale valorificării fânului sunt factura fiscală, în cazul persoanelor juridice, sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice;
c) documentele privind depozitarea/valorificarea fânului, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă nu deţine animale, iar activitatea agricolă minimă constă exclusiv în asigurarea unui cosit anual, respectiv:
(i) declaraţiile privind depozitarea fânului, în cazul persoanelor fizice, sau documentele contabile de gestiune, în cazul persoanelor juridice;
(ii) fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, sau factura fiscală, în cazul persoanelor juridice.
(4) Membrii formelor asociative de proprietate prevăzuţi la alin. (1) pot depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de sprijin cuplat şi/sau ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru animalele pe baza cărora asociaţia a asigurat încărcătura minimă pentru suprafaţa de pajişte permanentă solicitată la plată”.

Fermierii utilizatori de păşuni şi fâneţe, în calitate de fermieri activi, care nu deţin animale, pot beneficia de subvenţii, cu obligativitatea valorificării fânului prin cosire, cel puţin o dată pe an.

Ordinul MADR 619/2015 prevede la Cap. II – Condiţii specifice şi criterii de eligibilitate pentru acordarea plăţilor următoarele:

Art. 3 – (2) ”Fermierii care nu desfăşoară activitatea agricolă prevăzută la art. 2 alin. (2) din ordonanţă nu sunt eligibili la plată”.

Care este subvenția pe hectar pe care o pot încasa fermierii?

 Prin Hotărârea nr. 900/2015, privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură, precum şi a ajutoarelor specifice care se finanţează din Fondul European de Garantare Agricolă, Guvernul României a stabilit cuantumul privind plata unică pe suprafaţă, în valoare de 77,42 euro/ha.

Se cumula subvenția pentru pășune? Ex: SAPS, agromediu și zone defavorizate? În ce condiții?

Plata pe suprafeţele de păşune se acordă persoanelor fizice, cât şi persoanelor  juridice, pe hectarul eligibil declarat de fermier în cadrul cererii de plată.

Sumele acordate în cadrul plăţilor directe pot fi cumulate cu plăţile măsurilor aprobate prin PNDR, în condiţiile în care fermierul solicită plată pentru acestea.

Vor exista modificari la depunerea cererii unice în ceea ce privește pășunea? Dacă da, care sunt acestea? Ce documente justificative trebuie să prezinte fermierii care dețin pășune o dată cu depunerea cererii unice?

Proiectul de modificare a OMADR nr. 619/2015, postat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cuprinde următoarele modificări referitoare la condiţiile de eligibilitate pentru accesarea sprijinului pe pajişti permanente şi la documentele justificative prezentate de către fermieri:

Astfel, există modificări ale definiţiilor cuprinse la art.2: „ literele h), m), n) şi ab) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

1. h) „clauza de revizuire” reprezintă ajustarea angajamentelor de agromediu în cazul amendării standardelor obligatorii relevante sau a cerinţelor stabilite în conformitate cu legislaţia comunitară sau naţională. Angajamentul va fi anulat, însă nu se va cere rambursarea plăţilor efectuate până la acea dată respectând astfel perioada în care angajamentul a fost în vigoare;”
2. m) „crescător de animale” – persoana care are în posesie permanentă animale, în calitate de proprietar de animale şi/sau proprietar de exploataţie, sau are în posesie temporară animale în calitate de persoană căreia i s-a încredinţat îngrijirea lor pe întreaga perioadă a anului de cerere, deţinute în baza unui document încheiat în condiţiile legislaţiei în vigoare;
3. n) „exploataţia în sectorul zootehnic” – orice incintă împrejmuită cu unul sau mai multe adăposturi, orice construcţie sau, în cazul unei ferme în aer liber, orice loc în care sunt ţinute, deţinute, îngrijite, tăiate sau manipulate animale, cu cod ANSVSA, în conformitate cu Ordinulpreşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul ANSVSA nr. 40/2010;
4. ab) „taur din rasă de carne” înseamnă masculul necastrat din specia taurine din rasă de carne;”

În acelaşi proiect: „La articolul 5, alineatele (2), (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(2)Documentele care fac dovada utilizării terenului şi care atestă că terenul este la dispoziţia fermierului, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. n) din ordonanţă, sunt:

1. a) adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere, care se completează pe baza modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin, şi
2. b) copie conform cu originalul a contractului de închiriere/concesiune a suprafeţei agricole, încheiat între fermier și unitățile administrativ teritoriale, după caz;
3. c) copie conform cu originalul a contractului de concesiune/arendă a suprafeţei agricole, încheiat între fermier si Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, după caz;

 (3) Contractele de arendare incluse în documentele menţionate la alin. (2) vor respecta prevederile art. 1.836-1.850 din noul Cod Civil. Contractele de arendare încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod Civil continuă să îşi producă efectele până la data încetării prin modalităţile stabilite prin contract”

Tot referitoare la eligibilitatea cererilor depuse pe pajişti permanente şi documentele doveditoare pe care trebuie să le prezinte utilizatorii de pajişti sunt şi schimbările din acelaşi act normativ de la articolul 6, care se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1)Documentele prin care fermierii fac dovada utilizării pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sau ADS, conform art. 8 alin. (1) lit. n) din ordonanţă, sunt cele prevăzute la art. 5 alin. (2) respectiv şi:

a)copie conform cu originalul de pe contractele de concesiune sau de închiriere încheiate între, pe de o parte, primării/consiliile judeţene sau ADS şi, pe de altă parte, crescătorii de animale sau asociaţiile crescătorilor de animale, din care să reiasă suprafaţa de pajişte permanentă utilizată, valabile cel puţin până la sfârşitul anului de cerere. Contractele de concesiune sau de închiriere încheiate în condiţiile legii înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, având ca obiect utilizarea pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, continuă să îşi producă efectele până la data încetării prin modalităţile stabilite în contract;

b)copia cardului exploataţiei, conform Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 40/2010. În cazul în care fermierul nu deţine card de exploataţie trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată.

(2)În conformitate cu art. 7 alin. (2) din ordonanţă, în cazul pajiştilor comunale concesionate/închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor sunt membrii asociaţiei, respectiv fermierii activi. Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM deţinut de fiecare membru în parte la data de 1 martie a anului de cerere, asigurându-se cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, pentru suprafaţa concesionată/închiriată de către asociaţie. Fiecare membru al asociaţiei, solicitant al plăţilor directe în calitate de fermier activ, prezintă la APIA dovada utilizării acestor suprafeţe de pajişti permanente, respectiv copia de pe contractul de concesiune/închiriere al pajiştii de către asociaţie şi copia centralizatorului care cuprinde acordul, datele de identificare, numărul de animale deţinute de către fiecare membru al asociaţiei, precum şi suprafeţele alocate acestuia pe blocuri fizice, folosind aplicaţia GIS, pusă la dispoziţie de către APIA. Centralizatorul se întocmeşte anual de către asociaţie, se vizează de către primărie şi este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

(3)Fiecare membru al asociaţiei, în calitate de beneficiar al plăţilor, declară la APIA în cererea unică de plată suprafeţele utilizate de pajişte permanentă comunală care îi revin, folosind codul de cultură aferent pajiştilor permanente utilizate în comun. În cazul suprafeţelor utilizate în comun, fără delimitare fizică în teren, sancţiunile se calculează proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea.

(4)Codul/codurile de exploataţie zootehnică şi animalele declarate într-o cerere unică de plată, pentru asigurarea încărcăturii cu animale pe pajiştile permanente şi/sau pentru solicitarea plăţilor pentru efectivele de animale, fac obiectul unei singure cereri unice de plată.

(5) Cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate agricolă în calitate de fermier activ pe pajiştile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, cu animalele pe care le deţin, pot depune cererea de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statutul formei asociative.

(6)Membrii formelor asociative menţionate la alin. (5) nu pot depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de plăţi pentru suprafeţele sau animalele solicitate la plată de către forma asociativă. ”

Iar la articolul 7 din acelaşi proiect de modificare a OMADR 619/2015 se stipulează: „alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(3) Utilizatorii de pajişti permanente, persoane fizice sau juridice de drept privat, altele decât cele menţionate la alin. (1) şi art. 6 alin. (1) care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă pe pajiştile permanente aflate la dispoziţia lor în condiţiile legii, aşa cum este definită la art. 2 alin. (2) lit. d) din ordonanţă, în calitate de fermieri activi, prezintă, la depunerea cererii unice de plată la APIA, documentele prevăzute la art. 5 alin. (1) şi alin. (2) precum şi, după caz: 

a)copie a cardului exploataţiei zootehnice în care sunt înregistrate animalele sau adeverinţă eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă deţine animale prin care asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha;

b)documentele doveditoare ale valorificării fânului şi/sau declaraţiile privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute în cazul persoanelor fizice sau documentele contabile de gestiune pentru depozitarea fânului în cazul persoanelor juridice, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, iar activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie – 1 august.

În cazul pajiştilor permanente aflate sub angajamente în cadrul subpachetului 3.1 sau pachetului 6 al Măsurii 10 – agro-mediu şi climă sau în cadrul variantei 3.1 sau pachetului 6 al Măsurii 214 – agro-mediu, cositul se efectuează numai după datele stabilite în fişele măsurilor şi trebuie efectuat până la finalul lunii septembrie. Documentele doveditoare ale valorificării fânului sunt factura fiscală, în cazul persoanelor juridice, sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice;

c)documentele privind depozitarea/valorificarea fânului, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă nu deţine animale, iar activitatea agricolă minimă constă exclusiv în asigurarea unui cosit anual, respectiv:

(i)declaraţiile privind depozitarea fânului, în cazul persoanelor fizice, sau documentele contabile de gestiune, în cazul persoanelor juridice;

(ii)fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, sau factura fiscală, în cazul persoanelor juridice. ”

În vederea sprijinirii fermierilor pentru a-şi delimita corect parcelele agricole se introduce, prin proiectul de modificare a OMADR nr.619/2015, controlul preliminar încrucişat efectuat de APIA şi prevăzut la art.11¹:

„ După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 11¹ , cu următorul cuprins:

“a) Conform articolului 1, punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 2333/2015 cererile unice de plată sunt supuse controalelor încrucişate preliminare menţionate la articolul 29 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 809/2014.

2015. b) Rezultatele controalelor încrucişate preliminare se notifică fermierului de către APIA în termen de 26 de zile calendaristice de la data limită de depunere a cererii unice de plată menţionată la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 809/2015.
2016. c) În termen de maxim 35 de zile calendaristice după data limită a depunerii cererii unice de plată fermierul notificat de APIA conform literei (b) poate modifica cererea unică de plată în aplicaţia IPA online.