Piaţa terenurilor

“În mod sigur, după impozitarea agricultorilor se vor vinde şi mai multe terenuri, la preţuri mult mai mici decât până acum”

Impozitarea veniturilor în agricultură va conduce la accelerarea vânzării terenurilor micilor producători către marile exploataţii controlate de străini şi la preţuri tot mai mici, susţin fermierii locali.
Aceştia se tem că nu-şi vor putea acoperi costurile.

Stabirea pragului de impozitare de la două hectare în sus, adică impozitarea agriculturii de subzistenţă, este o măsură nerealistă pentru că în România nu se poate obţine un venit constant de pe suprafeţe mai mici de 10-20 de hectare, spun fermierii locali. Ei susţin că modalitatea de calcul a normei de venit anual nu ţine cont de realităţile economice şi că agricultorii români, care deja primesc subvenţii de patru ori mai mici decât cei occidentali, vor fi puşi pe butuci de impozit.

“Cu certitudine agricultorii vor fi puternic afectaţi de acest impozit, în special micii producători. Nu ştiu cum s-a decis să fie impozitaţi de la două hectare în sus. Era mai logic de la cinci hectare în sus pentru că oricum cei cu loturi mici fac doar o agricultură de subzistenţă; nu îşi vând produsele. Micii producători vor fi puşi pe butuci. Vor fi nevoiţi să vândă, pur şi simplu, terenurile, mai puţin să le arendeze, pentru că deja vor cheltui mai mult decât vor produce” , este de părere Ilie Popescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Olt.

El adaugă că guvernanţii nu par deloc interesaţi de faptul că terenurile ajung pe mâna străinilor.
”Încercaţi să cumpăraţi ca cetaţean UE terenuri în Germania sau Austria şi o să vedeţi că nu o să întruniţi condiţiile impuse de ei. Guvernanţii noştri zic că statul nu poate să intervină, că e vorba de piaţă. Nu! Statul trebuie să intervină legislativ”, susţine Popescu.

Părerea este susţinută şi de agricultorii din Călăraşi, un judeţ care trăieşte mai ales din agricultură. Aceştia se plâng că guvernul român pune beţe în roate românilor, în vreme ce, străinii sunt puternic sprijiniţi de guvernele proprii să cumpere terenuri agricole în România.

“Riscul ca agricultorii să vândă e mai mare de la an la an astfel încât, până la urmă, omul să fie forţat să-l vândă. Vin cei de afară cu susţinere din partea statelor lor care le dau credite cu dobândă de 1%, fără dobândă sau chiar fonduri nerambursabile ca să cumpere terenuri în România. Orice bănuţ luat din pungă te afectează indiferent de suprafaţă. Fermierii mici, cei neorganizaţi, vor fi nevoiţi să vândă pentru că nu au cu ce să facă agricultură. În mod sigur, după impozitarea agricultorilor se vor vinde şi mai multe terenuri, la preţuri mult mai mici decât până acum” , susţine Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Calaraşi.

Creşte decalajul între fermierii români şi cei occidentali

Agricultorii români nu aveau nici până acum nicio şansă să devină competitivi, în condiţiile în care primesc subvenţii de trei-patru ori mai mici decât fermierii din Occident cu care ar trebui să intre în competiţie. Odată cu introducerea impozitului pe venitul agricol, acest decalaj va creşte simţitor. Fermierii suţin că guvernaţii români adoptă măsuri în dauna ţăranului român, deşi susţin că agricultura este un domeniu de interes strategic.

”Micii agricultori n-au nicio şansă în România. Nu poţi să obţii un venit constant dacă ai doar 10-20 de hectare. Toate statele din Europa îşi susţin agricultorii, îi subvenţionează, au reglementări clare care nu se schimbă timp de 7-10 ani. Noi nu avem aşa ceva. Îţi spun că agricultura este un domeniu strategic. Prim-ministrul ne-a promis că va creşte subvenţiile.

Numai că, dacă anul trecut am primit 171 de euro, acum primim doar 139 de euro. Cum poţi să fii competitiv şi să te baţi cu agricultorii occidentali când un francez, de exemplu, primeşte 400 de euro. Subvenţia ar trebui să fie la fel ca în alte ţări UE şi trebuie acordată atât pe suprafaţă, cât şi în funcţie de performanţă, de productivitatea agricultorilor” , continuă preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Olt.

Pericolul fărâmiţării

Fermierii sunt de părere că impozitarea fermierilor va conduce la o fărâmiţare şi mai mare a exploataţiilor pentru că agricultorii vor fi tentaţi să înstrăineze o parte dintre terenuri, în special către membrii aceleiaşi familii, pentru a nu depăşi pragul de impozitare de două hectare.
Pe de altă parte, agricultorii mai susţin că modalitatea în care a fost stabilită norma de venit anual este nerealistă şi neprofesionistă.

”Nu pot să stabilească o normă de venit pentru că există o mare diferenţă între producători. Nu cred că au ţinut cont de realităţile pieţei la stabilirea normei de venit pentru că nu cunosc aceste realităţi. S-au inspirat, probabil, de la prietenii lor care au o ferma, două şi au stabilit aceste aşa-zise norme, care n-au o bază ştiinţifică”, a declarat Popescu.

Nici preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Calaraşi nu este de acord cu modul în care s-au stabilit normele de venit anual.

”Nu ştiu dacă la norma de venit anual se va ţine cont de grupele de productivitate. Nu se poate calcula o medie pe regiuni(…) Apoi, un tip de sol este foarte bun, altul slab, deci nu se poate calcula o productivitate medie. Pe de alta parte, poti sa ai un an foarte bun, cu o recolta buna, iar anul urmator să fie unul prost de nu îţi mai scoţi nici cheltuielile”, susţine Ciulinaru.

Impozite noi pentru agricultori

Începând cu acest an, agricultorii persoane fizice care au peste 2 hectare de teren agricol sau mai mult de trei vaci sau şase porci vor plăti un impozit pe venitul din activităţi agricole. Acesta se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activităţile desfăşurate pe baza normei anuale de venit.

În plus, se mai aplică şi o cotă de 5,5% care reprezintă contribuţia automată la asigurările de sănătate. Cât despre norma de venit, ea variază de la câţiva lei la un anumit număr de animale până la 8.000 de lei pe ha în cazul legumelor cultivate în spaţii protejate.

În sectorul vegetal, pentru o suprafaţă cuprinsă între 2 şi 50 de hectare, norma de venit este de 449 lei, respectiv 395 lei pentru suprafeţe de peste 50 de hectare. La cartofi, norma de venit este de 3.488 lei pentru cei care au până în 50 de hectare şi 3070 lei la suprafeţe de peste 50 de hectare.

La legume cultivate în câmp, norma de venit este de 4.001 lei pentru 0,5-2,5 ha şi 2563 lei pentru cei care au peste 10 hectare. În cazul legumelor cultivate în spaţii protejate, pentru 0,5-1 ha, norma de venit este de 8.033 lei. La pomi, pentru suprafeţe între 1,5 şi 2,5 hectare, norma de venit este 4709 lei, iar peste 2,5 ha de livezi – 4.144 lei.

Sumele diferă şi la animale. Astfel, la bovine, între 3 şi 50 de capete norma de venit este de 698 lei, iar peste 50 de capete – 512 lei. La ovine şi caprine între 50 şi 300 de capete, norma de venit este de 70 lei, în timp ce la peste 300 de capete – 56 lei. Fermierii cu 10-49 capete au o normă de venit de 23 de lei. Pentru crescătorii de porci, norma de venit este de 56 de lei pentru efective între 6 şi 9 porci. Ea creşte la 181 de lei pentru cei cu 10-150 capete porcine. Cea mai mică normă de venit este la păsări. Cei cu 100-500 păsări plătesc 3 lei, iar cei cu peste 500 de păsări – 2 lei.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!