Ce scheme de fertilizare aplică în această primăvară opt dintre cei mai mari cunoscuți fermieri din România
Gabriela Gimbășanu -
Fertilizarea culturilor însămânțate în toamnă reprezintă prima lucrare agricolă care îi scoate pe fermieri în câmp, cu atât mai mult cu cât o aprovizionare eficientă a solului și a plantei cu îngrășăminte reprezintă premisa care poate asigura o producție însemnată în contextul în care și vremea ține cu agricultura.
Fiecare agricultor are condiții specifice în ferma sa, așa că Agrointeligența a încercat să afle de la câțiva dintre cei mai cunoscuți fermieri din România care este schema de fertilizare pe care o aplică la culturile de toamnă.
Laurențiu Baciu, președintele LAPAR: Se merge mult pe schemele clasice
Fermierul băcăuan exploatează o suprafață de 2.300 de hectare în localitatea Dămienești, din județul Bacău și, așa cum ne-a obișnuit, liderului nu-i place să vorbească despre realizările lui, tocmai de aceea mereu vorbește despre ceea ce au reușit sau nu au reușit în fermele lor cei pe care îi reprezintă. Fermierul băcăuan este de părere că, dacă în restul țării culturile însămânțate în toamnă arată destul de bine, în schimb pe partea Moldovei lipsa de umiditate din sol începe să-și facă simțită prezența.
”Membrii LAPAR-ului au reușit să însămânțeze culturile de toamnă și au pregătit și semănat o parte din culturile din epoca întâi. Cu excepția celor din sud, majoritatea se plâng de lipsa apei din sol. Această lipsă a umidității va pune mari probleme mai ales pe partea Moldovei unde deficitul de umiditate este foarte mare și unde se preconizează un an mai limitat decât cel din 2015. La culturile de toamnă s-a început și fertilizarea, unde în general se aplică schema clasică de fertilizare, corespunzătoare cu nevoile de nutriție a plantelor și deficitul manifestat în sol. Peste tot, fertilizările au început de la 1 martie, pentru că atunci ne dă voie Comisia Europeană să intrăm în câmp și cât de curând se vor finaliza și aceste lucruri, urmând ca, atunci când temperatura solului o va permite să intrăm la semănat culturile de primăvară: porumb, floarea-soarelui, soia sau lucernă”, a declarat pentru Agrointeligența Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România.
Emil Dumitru aplică îngrășăminte complexe toamna și azotat primăvara
Emil Dumitru este președintele Federației Naționale Pro Ago, dar înainte de toate este un tânăr fermier plin de entuziasmul specific vârstei. Deține o exploatație de dimensiune medie, iar din cele aproape 160 de hectare din localitatea Chiselet, județul Călărași, a însămânțat în toamnă 88 de hectare cu grâu, rapiță și orz, restul rămânând pentru porumb, floarea-soarelui și lucernă. La grâu și orz a mizat în acest an pe două soiuri românești, în timp ce la rapiță pe cea mai mare parte a suprafeței cultivate a ales un hibrid de la Pioneer, dar a pus și pe o solă de 5 hectare un soi de rapiță românesc.
”Pentru însămânțarea culturilor de toamnă am consumat destul de multă motorină pentru pregătirea patului germinativ, din cauza verii secetoase pe care am avut-o. În toamnă am semănat grâu pe 40 de hectare, pe 18,5 hectare am semănat orz și pe 29,5 hectare am semănat rapită. Ca și sămânță am folosit la orz soiul Cardinal, la grâu am folosit Glosa, iar la rapiță am folosit un hibrid de la Pioneer PT234 și pe o altă solă am folosit Perla, un soi românesc foarte melifer. La rapiță am încercat și acest hibrid de la Pioneer PT234 care este un hibrid convențional cu o talie semi-înaltă, semi-tardiv ca și perioadă de maturitate și cu o ramificație foarte bună. La grâu și la orz am semănat soiurile care nouă ne-au dat satisfacție. Întrucât temperaturile din ultima perioadă au fost destul de ridicate, toate culturile din zona de sud-est au pornit în vegetație și la această dată se prezintă foarte bine”, a vorbit tânărul fermier, despre suprafețele pe care le-a însămânțat în toamnă.
Prima operațiune pe care fermierul Emil Dumitru o începe în câmp imediat ce vremea îi permite este cea de fertilizare. În toamnă chiar la semănat alege să aplice îngrășăminte complexe în doză de 200 de kilograme la hectar, iar în primăvară mizează pe azotatul de amoniu, aplicat în doze diferite în funcție de cultură.
”La culturile de toamnă am finalizat operațiunea de fertilizare fazială. La semănat am aplicat îngrășăminte complexe de tipul 20-20-0, în doza de 200 de kg/ha, iar acum în primăvară am fertilizat cu 165 de kg/ha de azotat de amoniu la grâu și 175 kg de azotat de amoniu la orz, iar la rapiță am aplicat 200 kg. Nu pot spune că dețin secrete în ceea ce privește schema de fertilizare, dar țin cont de perioada optimă de fertilizat. Anul acesta ne-am lovit de celebrul ordin cu privire la restricțiile pe care le avem în ceea ce privește perioada în care ne este permis să fertilizăm. Asta ne-a împiedicat să intrăm în luna februarie în câmp pentru aplicarea îngrășămintelor pentru că riscam sancțiuni din partea agenției de plăți. Atunci când fac fertilizările țin cont de temperatura de afară, de nivelul precipitațiilor și de modul în care planta pleacă în vegetație pentru că altfel riscăm să facem o fertilizare care, în loc să ne ajute, mai mult ne dăunează”, a subliniat președintele Federației Naționale Pro Agro.
Marcel Cucu: Fertilizarea se face în funcție de analiza solului
Marcel Cucu deține o fermă de aproximativ 250 de hectare în localitatea Viziru, județul Brăila și în toamna anului trecut a ales să cultive 35 de hectare de grâu, 50 de hectare de orz și 25 de hectare cu rapiță, restul suprafeței rămânând pentru culturile de primăvară. În general tot ce se cumpără în ferma brăileanului se face prin intermediul cooperativei din care face parte. Achiziționând o cantitate destul de însemnată de inputuri, fermierii obțin un discount de aprope 30%, astfel că soiurile și hibrizi aleși diferă an de an, în funcție de decizia care se ia la nivel de cooperativă. În ceea ce privește schema de fertilizare aplicată în ferma lui Marcel Cucua, aceasta diferă în funcție de analizele de sol.
”În cadrul cooperativei avem și un laborator de analize și facem anual o analiză de sol, iar schema de fertilizare se adaptează în funcție de necesarul solului. În urma analizelor am constatat niște excese chiar la azot așa că mi-au prins foarte bine rezultatele. Dacă este să vorbim pe larg, cred că acesta este secretul unei fertilizări eficiente, când faci și o protecție a solului pentru că îi dai numai cât are planta nevoie. Respectând acest principiu, anul trecut, la porumbul irigat am avut o medie de 12.500 de kilograme la hectar”, spune fermierul brăilean.
Gheorghe Lămureanu la 70 de kg de fosfor aplică 100 de kg de azot
Fermierul Gheorghe Lămureanu lucrează circa 1.400 de hectare de teren agricol pe malul mării, la Agigea și este agricultorul care a investit o avere pentru a-și iriga culturile, iar în prezent deține prima stație privată de pompare a apei din Canalul Dunăre-Marea Neagră. Constănțeanul nu merge niciodată după ”turmă” așa cum chiar lui îi place să spună, ci încearcă mereu culturi care pe alți fermieri nu îi atrag. Așa se face că an de an a avut în cultură suprafețe însemnate de muștar și coriandru, dar nu renunță nici la culturile tradiționale.
”În toamnă am semănat pe 500 de hectare grâu, 150 de hectare de rapiță și 200 de hectare cu orz de toamnă. Nu aleg să merg niciodată cu o singură firmă sau cu un singur soi sau hibrid. Aleg în general soiuri deja consacrate care și-au demonstrat eficiența pe solurile de la noi din zonă. La cultura de gâu mergem pe două soiuri românești și unul străin, la care am obținut producții de peste 8.000 kg/ha anul trecut. Periodic fac câte o analiză de piață și mai schimb. Anul acesta am luat alte două soiuri pe care le multiplicăm și însămânțăm generații noi”, a explicat fermierul cum se face alegerea soiurilor și a hibrizilor.
Într-o perioadă relativ scurtă, dar cu utilaje performante, constănțeanul a reușit să fertilizeze întreaga suprafață însămânțată în toamnă. În ceea ce privește aplicarea îngrășămintelor are o regulă de bază: la 70 de kg de fofor aplică 100 kg de azot.
”La culturile convenționale am aplicat 200 de kilograme complex 18-46-0 în toamnă și acum am venit cu prima fază de fertilizare astfel că din 200 de kilograme de azotat de amoniu, am aplicat în jur de 70 de kilograme de substanță activă, urmând ca diferența să o dăm ceva mai târziu. Secretul unei fertilizări eficiente îl înveți în primii ani de facultate, la 70 de kilograme de fosfor trebuie să vii cu 100 de kilograme de azot, proporția trebuie să fie de 70 la 100. În general nu aplic întreaga cantitate de îngrășăminte, aplic totul fazial în funcție de stadiul de dezvoltare și de felul în care arată cultura și apoi mai corectez în după dezvoltarea ei în primăvară. Dacă ureea se poate aplica când este umezeală, azotul este mai indicat să-l administrezi atunci când solul este uscat”, recomandă inginerul.
Gavrilă Tuchiluș fertilizează cu Amosulf
Gavrilă Tuchiluș este cel mai cunoscut fermier din județul Galați, cel care a reușit în ani mulți de muncă să aibă o fermă de peste 5.000 de hectare de teren arabil și una dintre cele mai performante ferme de vaci cu un efectiv de peste 1.000 de exemplare din rasa Holstein. În toamna anului 2015 a semănat 1.600 de hectare de grâu, 400 de hectare de orz și 650 de hectare de rapiță, culturi care au intrat destul de bine în iarnă, cu excepția grâului care în procent de 30% era răsărit și în curs de răsărire. Iarna blândă a fost tocmai bună pentru cultura de grâu care a recuperat la stadiul de evoluție, iar în ceea ce privește fertilizarea, fermierul a reușit în mare parte să aplice îngrăsămintele chimice în dozele pe care și le-a propus, urmând apoi ca la aplicarea tratamentelor împotriva bolilor și dăunătorilor să mai aplice și îngrășăminte foliare.
”Până acum am reușit să fertilizez cele 650 de hectare de rapiță și avem puse capcane pentru că avem un dăunător care ne înțeapă tulpinile. Analizăm să vedem dacă avem pragul necesar pentru a interveni cu tratament contra dăunătorilor. Odată cu combaterea venim și cu un îngrășământ foliar și cu o substanță pentru combaterea bolilor. La orz am reușit să fertilizăm toată suprafață și acum suntem cu fertilizarea la grâu. Urmărim îndeaproape evoluția buruienilor, pentru că dacă iarna a fost blândă cu culturile agricole și buruienile au pornit în vegetație. Odată cu erbicidare aplicăm și tratamentele foliare la grâu și orz. În ceea ce privește schema de fertilizare noi lucrăm la păioase cu un produs care se numește Amosulf (produs de Naturevo), un produs cu degajare treptată, unde aplicăm 300 de kilograme acum, iar la finele lui aprilie dacă vom avea precipitații așa cum ne dorim vom mai aplica 60 de kilograme de azotat de amoniu. La rapiță ne limităm la cele 300 de kilograme de Amosulf, nu mai dăm cu nimic. Nu există secrete în ceea ce privește reușita unei fertilizări, fiecare îngrășământ are specificul lui, dar noi folosim un fertilizator de ultimă generație ce ne-a dat rezultate foarte bune în ultima perioadă de timp. Fiecare își alege produsul în funcție de experiența pe care a acumulat-o, în funcție de necesarul plantelor dar trebuie să fim atenți la faptul că atât azotatul de amoniu, cât și ureea acidifiază solul. Fiecare agronom are experiența lui, dar toți țin cont de două aspecte: să nu crească aciditatea în solul și să nu aibă pierderi la elementul de bază”, a explicat fermierul, care este schema de fertilizare pe care o aplică an de an.
Nicolae Sitaru aplică complex în toamnă și azotat în primăvară
Nicolae Sitaru, vicepreședinte al LAPAR, exploatează o suprafață de 2.300 de hectare în județul Ialomița. În toamnă a reușit să semene mai mult de jumătate din suprafață cu grâu și rapiță, restul suprafețelor fiind destinate în special culturii de porumb.
”În toamnă am semănat 800 hectare de grâu și 400 hectare de rapiță. Pentru cultura de rapiță am mers pe mai multe variante de la mai multe companii și la grâu am pus jumătate românești, jumătate străine. Este prematur să facem o prognoză raportat la felul în care arată acum culturile, tot ce pot să spun este că anul acesta am avut o iarnă destul de blândă, culturile arată bine, mai ales rapiță care nu s-a mai confruntat cu înghețuri. Nu ni s-a permis să începem fertilizarea până la 1 martie, iar zilele acestea a plouat. Imediat cum permite solul o să intrăm la fertilizat deși trebuia să facem cu mult timp în urmă pentru că vremea a ținut cu noi. În toamnă am aplicat 150 de kilograme de complex 18-46-0 și acum o să aplicăm 300 de kg/ha de azotat de amoniu în două faze, prima acum și cel mai probabil a doua la avansarea în vegetație a grâului și rapiței”, ne-a vorbit fermierul.
Ilie Dan și-a cartat solul pentru o fertilizare cât mai eficientă
Fermierul Ilie Dan, președintele Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice – Ilfov și vicepreședinte LAPAR, cultivă 550 de hectare, pe care le împarte cu societatea fiului său. În firma condusă de ilfovean s-a reușit însămânțarea a 57 de hectare de rapiță și 112 hectare de grâu, în timp ce fiul său a ales să cultive 47 de hectare de rapiță și 65 de hectare de grâu.
”La grâu am mers pe soiul Izvor pe care l-am avut anul trecut ca bază în fermă, unde am făcut 6.360 de kg/ha și am luat și de la Limagrain cu 6,5 lei/kg de sămânță un soi pe care l-am văzut la o fermă în Ialomița, unde s-a obținut o producție de 8.500-9.000 kg/ha, deci la un calcul simplu mă costă undeva la 1.250 lei pe hectar doar sămânța. Am pus și 10 hectare de Glosa. Merg mai mult pe soiuri românești de grâu pentru că sămânța românească m-a convins: anul trecut am obținut producții mai bune și am avut și un procent de gluten mai bun decât la cele străine. Am reușit cu un efort susținut să fertilizăm întreaga suprafață însămânțată în toamnă. Am aplicat 200 de kilograme de uree granulată și 160 de kilograme de uree cu descompunere lentă. Ulterior voi aplica 150 de kilograme de N33, care conține 33 azot și 29 sulf. La rapiță am dat întâi cu N33 și apoi am administrat ureea granulată. La porumb și floarea soarelui merg cu 170 kg NPK 18-46-0, 150 kg de uree și 200 kg de nitrocalcar”, a vorbit fermierul despre schema de fertilizare pe care o aplică.
Pentru o fertilizarea cât mai eficientă, ilfoveanul și-a cartat solul și încearcă an de an să se apropie cât mai mult de cantitățile indicate de cartare, aprovizionând solul în proporție de 90% din necesarul de azot, iar la fosfor doar 70%. Nici suflul nu lipsește din schema de fertilizare a fermierului întrucât mai ales la soiurile românești de grâu, acest element ajută la acumularea glutenului în bob.
Adrian Mocanu aplică uree și azotat de amoniu
Adrian Mocanu, un fermier care lucrează 1.000 de hectare la Ciupelnița, comuna Dumbrava, județul Prahova alege să-și fertilizeze culturile de toamnă cu uree și azotat de amoniu.
”Am însămânța 400 de hectare de grâu, 125 de hectare de rapiță și 30 de hectare de orzoaică de bere. Pentru cultura de rapiță am ales doi hibrizi de la Pioneer și Monsanto, la grâu am mizat pe soiuri românești, dar am și soiuri străine. Culturile arată foarte bine în câmp. La mine în zonă principala problemă este cu excesul de umiditate așa că pentru fertilizat mai trebuie să aștept: din 550 de hectare, mai am în jur de 100 de hectare ce au rămas nefertilizate. Am aplicat în jur de 180 kg de uree pe hectar, iar după uree, mai vin cu 150 de kilograme de azotat de amoniu pe hectar. Pentru o fertilizare cât mai eficientă aleg să fertilizez în două faze că să mă asigur că planta are tot ce îi trebuie. În general ureea o aplic atunci când este destul de rece afară și când se mai încălzește dau cu azotat”, a declarat pentru Agrointeligența Adrian Mocanu.
Foto: commons.wikimedia.org
