Fermierul Ilie Dan crește densitatea la porumb la 72.000 de boabe la hectar, dar rămâne pe arătura clasică
Gabriela Gimbășanu -
Fermierul Ilie Dan, președintele Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice – Ilfov, cultivă 550 de hectare, pe care le împarte cu societatea fiului său. În firma condusă de ilfovean s-a reușit însămânțarea a 57 de hectare de rapiță și 112 hectare de grâu, în timp ce fiul său a ales să cultive 47 de hectare de rapiță și 65 de hectare de grâu. În această primăvară, având în vedere faptul că vremea a fost mai mult decât prielnică pentru înființarea culturilor de primăvară timpurie, fermierul Ilie Dan a reușit să însămânțeze deja 13 hectare de lucernă, urmând să înființeze alte 73 de hectare de porumb și 15 de floarea soarelui, în timp ce băiatul său a ales să pună 77 hectare de porumb și 4 hectare de floarea soarelui.
”Anul acesta am ales să nu punem soia, am avut anul trecut, fiul meu a făcut o producție de 1.500 kg/ha, în schimb eu nu am făcut nimic pentru că a rămas atât de mică încât combina nu a recoltat-o, am băgat-o în pământ”, se justifică fermierul.
Chiar dacă tehnologia modernă de cultivare a porumbului nu îl atrage pe fermierul din județul Ilfov, ceea ce se va schimba anul acesta în ferma lui Ilie Dan la cultura de porumb este densitatea de plante la hectar.
”Față de anul trecut când am pus cam 65.000 de boabe la hectar, acum am zis să creștem densitatea la 72.000 de boabe și să ne rămână vreo 67.000 de plante pe un hectar. Am luat această decizie încurajat de fermieri care au crescut densitatea și au obținut producții substanțial mai mari. Chiar dacă am ales să măresc densitatea nu voi merge pe tehnologii moderne de cultivare așa cum sunt cele ”minimum till” sau ”no till”, m-am convins că arătura a fost bună la rapiță și grâu, tot cu arătură de toamnă mergem și la porumb. Înainte de semănat dăm cu un combinator pe arătura de toamnă și în funcție de cum se mărunțește terenul aplicăm o fertilizare. Pentru a încorpora îngrășămintele venim ori cu o freză, ori cu un combinator și abia după semănăm. La semănat dăm și cum niște îngrășăminte starter, 20 kg/ha, plus încă un îngrășământ pe care îl aplicăm pe rând N-P-K. După aceea erbicidăm preemergent și când ajunge la 6-7 frunze facem o prașilă și mai dăm niște uree cu descompunere lentă și mai aplicăm un erbicid pentru costrei. Cam asta este tehnologia pe care o aplicăm, dar din păcate ploaia nu o dăm noi”, a explicat fermierul ilfovean, care este tehnologia pe care mizează la cultura de porumb.
La grâu a mizat mai mult pe soiuri românești
”La grâu am mers pe soiul Izvor pe care l-am avut anul trecut ca bază în fermă, unde am făcut 6.360 de kg/ha și am luat și de la Limagrain cu 6,5 lei/kg de sămânță un soi pe care l-am văzut la o fermă în Ialomița, unde s-a obținut o producție de 8.500-9.000 kg/ha, deci la un calcul simplu mă costă undeva la 1.250 lei pe hectar doar sămânța. Am pus și 10 hectare de Glosa. Merg mai mult pe soiuri românești de grâu pentru că sămânța românească m-a convins: anul trecut am obținut producții mai bune și am avut și un procent de gluten mai bun decât la cele străine. Am reușit cu un efort susținut să fertilizăm întreaga suprafață însămânțată în toamnă. Am aplicat 200 de kilograme de uree granulată și 160 de kilograme de uree cu descompunere lentă. Ulterior voi aplica 150 de kilograme de N33, care conține 33 azot și 29 sulf. La rapiță am dat întâi cu N33 și apoi am administrat ureea granulată. La porumb și floarea soarelui merg cu 170 kg NPK 18-46-0, 150 kg de uree și 200 kg de nitrocalcar”, a vorbit fermierul despre schema de fertilizare pe care o aplică.
Pentru o fertilizarea cât mai eficientă în această primăvară, ilfoveanul și-a cartat solul și încearcă an de an să se apropie cât mai mult de cantitățile indicate de cartare, aprovizionând solul în proporție de 90% din necesarul de azot, iar la fosfor doar 70%. Nici suflul nu lipsește din schema de fertilizare a fermierului întrucât mai ales la soiurile românești de grâu, acest element ajută la acumularea glutenului în bob.
