Peter Baader, expert antifraudă DG Agri: România – prima țară unde fenomenul condițiilor artificiale s-a manifestat repetitiv
Gabriela Gimbășanu -
Peter Baader este apreciat la nivelul Uniunii Europene drept cel mai bun expert în materie de combaterea fraudelor cu fonduri comunitare. Aflat într-o delegație oficială în România, specialistul a fost solicitat să le explice atât fermierilor, cât și parlamentarilor și conducerii AFIR modul în care fenomenul creării condițiilor artificiale este analizat de la Bruxelles.
În cursul vizitei dvs. în România ați avut discuții pe ceea ce înseamnă Ghidul condițiilor artificiale, un subiect fierbinte în România și pe care AFIR-ul a hotărât să-l retragă la cererea fermierilor. Ce părere aveți despre acest document, cum a fost privit el de către specialiștii din cadrul Comisiei Europene?
Prima impresie pe care ne-a lăsat-o acest ghid atunci când a fost trimis la Bruxelles pentru a ni se solicita o opinie, nu pentru a fi aprobat de către Comisie, a fost aceea că avem un față un document realizat cu simț de răspundere, destul de bun aș zice eu. Este clar că nu există oamenii perfecți la fel cum nu există nici documente perfecte. Fiecare document poate fi îmbunătățit și orice document se îmbunătățește odată cu trecerea timpului. Documentele, ca și ghidurile, sunt influențate de noi informații, de anumite lucruri care, odată cu trecerea timpului, nu mai sunt valabile. Ar fi greșit să afirm că acest ghid de condiții artificiale este un document perfect, dar este un document foarte bun și foarte util. Documentul este destul de complet, conține toate elementele care îmi sunt cunoscute mie în ceea ce privește crearea de condiții artificiale pentru finanțare. Consider că acest document este un start foarte bun și un instrument atât pentru autorități și aici mă refer la AFIR, dar și pentru beneficiari și viitorii aplicanți care pot găsi îndrumare cu referire la ce se acceptă și ce nu se acceptă. Este important ca publicul să aibă acces la acest document, dar din păcate în acest moment a fost retras de pe site-ul AFIR. Cu toate acestea, Ghidul de condiții artificiale îndeplinește ambele roluri despre care v-am vorbit: îndrumare pentru experții din interiorul Agenției, dar și pentru beneficiari.
Înțeleg că acest ghid de condiții artificiale este agreat de dvs, dar ce ne puteți spune despre propunerea directorului general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, domnul Andras Szakal, care a propus înlocuirea ghidului de condiții artificiale cu o anexă aferentă fiecărei măsuri?
Eu cred că este o propunere bună, o soluție de compromis: renunțăm la ghid și facem anexe pentru fiecare măsură care să explice clar beneficiarului ce are voie să facă și ce este considerată o condiție artificială. În esență, lucrurile nu se schimbă foarte mult pentru că scopul rămâne același și conținutul va fi același. Cred că indiferent unde publici acest document de condiții artificiale, importat este ca informarea să fie făcută.
Condițiile artificiale au apărut pentru prima dată în România sau în Bulgaria? Mai sunt și alte state care se confruntă cu aceleași probleme?
Nu este o problemă sau un fenomen care se limitează doar la România, ci este o problemă care a început să fie remarcată ca o problemă ce apare în mod sistematic în România și Bulgaria. În România a fost pentru prima data când acest fenomen a apărut în mod repetitiv, nu a fost ceva întâmplător. Adică incidența de apariție a condițiilor artificiale a depășit cu mult media din alte state. Vreau să vă asigur că în toate statele membre, fenomenul este unul cunoscut chiar dacă se manifestă la un nivel mult mai scăzut. Nu este o problemă tipică localizată doar în România sau în Bulgaria, există peste tot în Uniunea Europeană. În România acest fenomen a devenit pentru prima data vizibil, mai ales că incidența de proiecte cu condiții artificiale a fost situată cu mult peste media europeană. Dacă în alte țări vorbim despre situații izolate în care apar condițiile artificiale, incidența de apariție a acestor condiții este mult mai mare aici. În România și în Bulgaria vorbim deja de un fenomen, vorbim despre condiții artificiale peste tot, în toate domeniile de investiții.
Pe o scară de 1 la 10 ne puteți spune unde se situează România în ceea ce privește crearea de condiții artificiale?
Pentru mine este foarte dificil să fac o astfel de clasificare, nu pot estima pe o scară de 1 la 10 unde se situează România astăzi în ceea ce privește condițiile artificiale. Acest fenomen era destul de vizibil în România, dar cred că este o chestiune a trecutului. Nu avem o imagine a situație din ultimii doi ani în ceea ce privește crearea de condiții artificiale. 2014-2015 sunt zone neexplorate din acest punct de vedere și suspectez faptul că situația în ceea ce privește manifestarea acestui fenomen s-a îmbunătățit cu mult. În perioada 2009-2012, așa cum un consultant mi-a spus, Politica Agricolă Comună a fost implementată în clasicul stil al țărilor din estul Europei. Oamenii erau de-a dreptul entuziasmați să ia banii europeni prin intermediul primului PNDR. Aplicanții își doreau doar să pună mâna pe bani, nu conta cum sau în ce mod. Cred că România a parcurs un proces de maturizare de-a lungul timpului și sper că oamenii să fi devenit mult mai responsabili, în mod special pentru faptul că a crea condiții artificiale este periculos. Ți se poate cere să restitui toți banii pe care i-ai primit prin finanțare europeană. Cel mai probabil, dacă vom efectua un audit azi, situația privind condițiile artificiale ar fi cu mult modificată, în bine. Dacă putem spune crearea de condiții artificiale în România poate fi asemănată cu un pendul, la început a fost situată într-o extremă. Pot paria că într-un an sau doi pendulul va fi situat undeva la mijloc și fiecare actor, fie că este vorba despre administrația publică, consultanți, forum decizional sau beneficiar își va găsi echilibrul atunci când va judeca dacă un aspect presupune o condiție artificială sau nu.
Sunteți de părere că atât autoritățile cât și beneficiarii au făcut un sport din a interpreta regulamentele europene, este ceva specific României sau astfel de situații se găsesc peste tot?
Nu este ceva tipic României, se întâmplă peste tot în lume. Interpretarea legii nu este o problemă sau un privilegiu aplicat românilor, toți europenii fac asta. În mod logic, întodeauna cauți situații care sunt de preferat pentru a hrăni propriul tău interes.
Ce ne puteți spune despre beneficiarii care se află acum în litigiu cu AFIR-ul și care își doresc să acceseze o nouă măsură de finanțare, până la finalizarea proiectului? Pot ei face asta, sunt anumite condiții care ar trebui îndeplinite și care le pot permite să acceseze altă măsură?
Una nu exclude pe altă. Poți fi într-un proces deschis cu AFIR având suspiciunea că ai creat condiții artificiale, dar în același timp poți accesa o altă măsură de finanțare dacă îți dorești asta. Dacă ai un proces nu înseamnă că nu poți avea acces la banii europeni, dar în mod clar pentru a accesa o altă măsură, banii care sunt în litigiu trebuiesc restituiți chiar dacă procesul nu este finalizat, abia atunci poți depune pentru o altă măsură de finanțare.
Care sunt sfaturile dvs. pentru fermieri români care își propun să acceseze fonduri europene dar le este mult prea teamă să nu fie acuzați de crearea de condiții artificiale?
Ați ridicat o problemă destul de sensibilă. Natura nu împinge pe nimeni în situația de a crea condiții artificiale, este un scenariu ce nu aduce onoare nici fermierului și nici autorităților din România. Așa cum știți sunt scenarii în ceea ce privește crearea de condiții artificiale care duc direct către o faptă penală și anume frauda, pentru că declari anumite lucruri care nu sunt reale. Oameni ar trebui să uite de această problemă a condițiilor artificiale și ar trebui să se gândească să facă un proiect bun, unul normal și onest, fără să încerce să găsească anumite căi care să-i maximizeze punctajul pentru a primi un procent mai mare de cofinanțare a proiectului cu fonduri europene.
