• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Procera caută fermieri-parteneri pentru producerea de sămânță de soia. ”Pentru noua varietate, tehnologia de cultivare este mai ieftină cu 70-90 euro/ha”

    Daniel Befu -

    Holdingul Procera, cel mai mare investitor autohton privat în cercetare agricolă, a devenit distribuitorul exclusiv pe Europa al unei varietăți interesante de soia patentate de americanii de la Stine Seed. E un soi care deși e obținut prin selecție naturală, aduce o parte din beneficiile soiei modificată genetic. Asta înseamnă reduceri de costuri cu tratamentele și o ”intoxicare” mai redusă a solului, dat fiind că se reduce numărul și cantitatea erbicidelor folosite și producții mai mari.

    Agrointeligența a dialogat cu Daniel State, managerul Procera, care ne-a explicat de ce soia redevine ”prințesa balului” în materie de cultură mare: ”Soia este interesantă prin două aspecte. Unul, prin subvenția cuplată plătită suplimentar, care e în cuantum de 335 euro/ha în 2016, dar și prin elementul de înverzire. Fermierii pentru a-și maximiza subvențiile pe exploatație, au nevoie să își includă exploatațiile în programul de înverzire, de a cultiva specii care ajută la menținerea și refacerea calității solului. Iar cultura de soia e una dintre acestea, alături de mazăre etc. Soia e însă interesantă și pentru că fermierii obțin o bonificație de circa 50 de euro/ha pe toată suprafața exploatației, comparativ cu fermierii care nu își pun exploatația în programul de înverzire. Cei din urmă sunt sancționați cu 50 euro/ha pe întreaga suprafață, nu numai pe sola cu soia”.

    După experiențele cu producții grozave din anii de dinaintea interzicerii soiei GMO în urma primirii României în UE, a urmat o undă generală de pesimism în ce privește cultura de soia. Suprafețele cultivate s-au redus dramatic de la 400.000 ha la 70.000 ha în 2015, din cauza producțiilor mici și a costurilor mari.

    Acum Procera lansează ”soia viitorului” care pentru statele din Uniunea Europeană reprezintă alternativa cea mai productivă și economică, atâta vreme cât GMO-urile sunt prohibite. Daniel State explică: ”Tehnologia nu este nouă, apărută înainte soia GMO, similară cu tehnologia întâlnită la floarea soarelui rezistentă la tribenuron metil. La trei-patru ani de la lansarea pe piața americană, a apărut soia modificată genetic, rezistentă la glifosat. Soia GMO având o tehnologie mult mai ușoară, normal că a înlocuit orice produs de pe piață și această tehnologie a fost uitată într-un sertar. Această tehnologie nu e interesantă pentru țările care au pe piață soiuri modificate genetic, dar pentru România și în UE unde nu avem voie să cultivăm soiuri GMO și unde nici nu vom avea foarte curând, e o alternativă care poate contribui la dezvoltarea culturii de soia, așa cum, dacă facem o paralelă, s-a schimbat cultura de floarea soarelui. Dacă ne uităm cu 10-12 ani în urmă, floarea soarelui avea o medie de producție de 1,2-1,3 tone/ha din cauza proastei combateri a buruienilor. În momentul în care au apărut concomitent două tehnologii noi, una fiind floarea rezistentă la tribenuron metil, a doua fiind tehnologia celor de la BASF a schimbat fundamental cultura de floarea soarelui. Azi cultura de floarea soarelui e ușor de întreținut, e curată, cu producții de la 2,5-3-3,5 tone/ha. Un fermier care azi produce sub 3 tone/ha de floare nu e mulțumit. Așa se va întâmpla și cu soia cu această tehnologie pe care o promovăm noi, pentru că în primul rând scade costul de producție, e o genetică nouă de la unul din cele mai mari programe de ameliorare de soia din lume. Este singura alternativă la momentul actual, pentru că altceva nu există decât tehnologia clasică, care costă mult și la erbicidele care se folosesc în tehnologia clasică, apar niște fenomene de fitotoxicitate asupra culturii. Eu sunt convins că aceasta va fi tehnologia viitorului în materie de soia non-GMO”.

    Ca și atribute, soia Procera e semitardivă: ”E propice în zonele unde se cultivă porumb de la FAO 330 în sus. Se pretează în toate zonele cultivabile, de la Neamț coborând de-a lungul Dunării până în Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare. Pentru cei care vor să cultive soia, eu recomand să o semene înaintea porumbului, până în 15 aprilie. Dar soia e o cultură cu o tehnică pe care trebuie să știi s-o faci. Soia e o cultură care trebuie semănată devreme și deși toată lumea știe că soia acumulează azot în sol, ea are nevoie de o fertilizare și cu un pic de azot. De asemenea la soia trebuie făcută bacterizare cu biopreparate pe bază de rizobium, care să o ajute să fixeze azotul din aer. E o problemă de tehnologie. Nici americanii nu au soia la irigat. În Nebraska, în Iowa, în Kansas, nu se irigă. Unii fermieri irigă, dar cea mai mare parte nu irigă. În schimb fac tehnologie, una care să mențină apa în sol, fără a ara, fără a face lucrări profunde ale solului an de an”.

    În privința productivității, soia americanilor de la Stine Seeds, distribuită în România sub brandul Procera, a fost supusă ”testului focului” la propriu, dacă ținem cont de fenomenele de uscăciune teribilă de anul agricol trecut: ”Lucrăm deja cu mai mulți fermieri cu care avem încheiate parteneriate de multiplicare de sămânță. În 2015, care a fost dificil peste tot, am obținut în Bărăgan la neirigat 2680 kg/ha la Drajna, într-o locație de 40 ha, în condițiile în care a fost o secetă cumplită dublată de arșiță. Deci nu vorbim de teste, ci de cultură mare, multiplicare de sămânță. Soiul Procera rezistent la tribenuron metil a obținut în mod constant 500-700 kg peste alte soiuri, atât în Bărăgan, cât și la Roman și în Timiș. În sistem irigat am obținut un maxim de 3,9 tone/ha. Irigatul este un element, dar nu elimină arșița. Pentru soia nu neapărat apa din sol este critică. E un factor critic, dar nu determinant. Când apare fenomenul de arșiță, oricâtă apă ar avea planta în sol, florile avortează. În loturile de până-n 4 tone/ha obținute anul trecut, când te uitai în câmp vedeai etaje întregi fără păstăi. Era o linie. Exact așa cum vezi straturile geologice când te uiți la un profil de sol, tot așa se vedeau anul trecut în câmpul de soia, 2-3 etaje cu păstăi, apoi un etaj întreg compromis și tot așa. Pentru că acolo au fost 1-2 zile de arșiță și planta a avortat florile. Chiar și așa suntem mulțumiți, deoarece fermierii parteneri care au avut în paralel cultivate mai multe soiuri de soia, la varietatea rezistentă la tribenuron metil, au obținut cu 900 kg/ha mai mult. Însă noi având o licență de comercializare din partea Stine Seeds pe teritoriul întregii UE, am testat o gamă de astfel de soiuri și în Ungaria și în Cehia și în Italia. La italieni am avut un vârf de producție de 6 tone/ha în 2015 cu soiuri din aceeași linie”.

    Cel mai probabil, motivul principal din spatele sporurilor de producție e în parte genetica mai productivă, dar un rol îl are și rezistența la chimizare: ”Dacă la alte erbicide care combat dicotiledonate, soia după erbicidare suferă o perioadă și îi apare un proces de îngălbenire, de umflare a frunzelor, la acest tip de rezistență, care este fiziologică la tribenuron metil, avem o selectivitate totală, fără semne evidente de fitotoxicitate pe plantă”.

    Pe lângă plusurile de producție, un alt avantaj îl reprezintă și economiile la cheltuielile pentru tehnologie. Asta pentru că tehnologia de cultivare este mai ieftină cu 70-90 euro/ha. Și nu în ultimul rând, varietatea de soia a cărei licență o deține Procera, ajută și la salvgardarea mediului: ”Asta vine din înlocuirea erbicidelor scumpe pentru combaterea buruienilor dicotiledonate cu un singur erbicid foarte ieftin, pe baza de tribenuron metil. Orice cantitate de erbicid aplicată în doze mai mici normal că are un efect benefic asupra mediului, fiindcă afectează mai puțin organismele din sol, solul și pânza freatică”, ne-a declarat managerul Procera.

    Cum arată partenerii ideali ”vizați” de compania Procera

    În 2016 Procera oferă pe piață sămânță din categorii biologice de nivele superioare: ”Vindem Prebază și Bază și deși la prima vedere prețurile par foarte mari, în momentul când vinzi Prebaza și fermierul multiplică Prebaza obține Bază în primul an, obține în anul doi C1 și în anul trei C2. Dacă el ia o tonă de sămânță anul acesta, își produce sămânță și pentru 2017 și 2018 și 2019”.

    În același timp ce oferim fermierilor este un parteneriat pentru producerea de sămânță. E un contract în care noi venim cu sămânța gratuit și împărțim recolta. O parte din recoltă este a noastră, o parte din recoltă rămâne fermierului ca sămânță replicată, pe care după aceea o poate folosi încă 2 ani de zile, iar toate riscurile sunt asociate cu Procera, pentru că noi când venim cu sămânța, dacă există risc de fiasco, cum e de pildă o alterare a condițiilor climatice, fermierul nu pierde investiția în sămânță, ci noi. Pe fermieri îi costă doar tehnologia aplicată, adică lucrările agricole ale solului, fertilizarea și tratamentele.

    Compania Procera caută parteneri în România pentru producerea de sămânță. Portretul robot al potențialilor parteneri targetați de compania Procera sunt cooperativele agricole și marii fermieri, conform lui Daniel State: ”Fermierii de la 2000-3000 hectare în sus sunt ideali. Ei pot încheia parteneriate de multipilicare cu noi pe loturi de 50 ha și în felul ăsta ei își asigură sămânța necesară pentru înverzire până în 2019 fără a mai investi în sămânță an de an. Trebuie să ținem cont că fermierul profesionist vrea în primul rând o sămânță care să-i asigure producție și atunci se uită cel mai adesea spre sămânța Pioneer. Însă de când Procera a devenit licențiata Stine Seeds, balanța se înclină.

    Managerul Procera: ”Avem un plan de 3500-4000 de hectare pentru producerea de sămânță, nu atât pentru România, cât pentru a fi capabili să aprovizionăm piețele externe, unde promovăm acest tip de sămânță: Franța, Italia, Austria, Bulgaria și o să începem să dezvoltăm soia și în Ucraina și Rusia. Orice fermier sau cooperativă care dorește să încheie un contract de parteneriat cu Procera, trecbuie să fie dispus să pună la dispoziție un modul de 50 ha. Noi venim cu sămânța, iar fermierul face tehnologia pe care noi i-o recomandăm. Noi luăm 70% din sămânță și fermierului îi lăsăm 30% din sămânța certificată ca bază, pe care după aia o poate multiplica încă doi ani, din Bază în C1 și din C1 în C2. Deci va avea necesarul de sămânță acoperit până în 2019, fără a mai nevoie să investească vreun leu în sămânță. Dacă luăm cazul ipotetic al unei producții minime de 2 tone/ha, din ea Procera ia 1,4 tone și fermierul partener își oprește 600 kg. La 50 de hectare rezultă o cotă de sămânță Bază alocată fermierului de 30 de tone, pe care mai departe poate să o vândă sau să semene și să obțină C1 pe care să-l vândă pe piață sau să-l semene în anul următor. Cum costurile cu sămânța variază între 150-200 euro/ha, pentru un fermier partener cu Procera care cultivă an de an câte 100 de hectare cu soia, parteneriatul pe multiplicare de sămânță încheiat cu noi îi aduce din anul doi o economie de 15.000-20.000 euro/an. Exprimat pe hectar, dacă ținem cont și de economia generată de utilizarea a mai puțin ierbicid, rezultă o reducere a costurilor la hectar pentru partenerii multiplicatori ai Procera, de 170-220 euro/ha începând cu anul doi de cultură”.

    Deși încurajează parteneriatele, Compania Procera oferă celor interesați și varianta achiziției de sămânță rezistentă la tribenuron metil, tot pentru multiplicare: ”Dacă fermierul ia o tonă de Prebază, care-l costă 10.000 euro, din ea poate să semene 12 hectare. La o producție minimă de 2 tone, producția va fi de 24 tone. Asta înseamnă că el va avea sămânță Bază cu 40 eurocenți/kg la care se mai adaugă alți 50 eurocenți/kg costurile cu lucrările solului. Asta înseamnă că fermierul produce Bază cu sub 1 euro/kg, în loc de 4-7 euro/kg. Din cele 24 de tone poate semăna aproximativ 250 de hectare de soia. Asta înseamnă că după a doua generație, el obține 500 tone de C1, care se vinde cu 1,5-2 euro/kg. A plecat de la 10.000 euro și la finaul anului al doilea are sămânță în valoare de peste jumătate de milion de euro, în condițiile în care s-au scăzut costurile de producție. Mai departe lăsăm agenții multiplicatori să vândă sămânța C1 și C2 pe piață, deoarece Procera nu vinde decât soia din categoria biologică Prebază și Bază”.

    Cine e părintele Stine Seeds

    Harry Stine este un fermier care din anii `60 investește în ameliorarea soiei. Nebunia asta l-a făcut să fie singurul miliardar din statul Iowa, cu o avere estimată la 4,1 miliarde de dolari. Programele sale de ameliorare genetică sunt atât de valoroase, încât e principal furnizor de material genetic de soia pentru Monsanto. Stine Seed i-a avut printre clienți și pe giganții Pioneer și Syngenta.

    Foto: www.agroatlas.ru


    Te-ar mai putea interesa

    Producător român: Trebuie să măresc prețul pâinii cu 30% pentru a acoperi scumpirea la gaz și electricitate Câți bani produce pe an un hectar care costă 5.000 euro și în care s-au mai investit alți 5.000 euro în irigații hi-tech Cum a reușit Călin Muscă să evite la mustață impactul dur al scumpirii gazului și electricității

    Ultimele știri

    Terenuri gratuite de la stat pentru tineri, în 2022. Schimbări importante Banii în conturi pentru fermieri. Plăți urgente anunțate de ministrul agriculturii! Adrian Chesnoiu: ”Ne-am trezit cu ministerul dat în judecată de crescătorii de animale!”