Piaţa terenurilor

Fermieri români: “Trebuie să arendăm terenurile străinilor, nu să le vindem”

Fermierii locali susţin că străinii care vin să facă agricultură în România ar trebui să arendeze terenurile şi nu să le cumpere. Trebuie, însă, ca şi Ministerul Agriculturii să se implice.
Dacă merge în alte ţări, de ce n-ar funcţiona şi la noi această metodă, se întreabă agricultorii.

Fermierii români susţin că lipsa de iniţiativă legislativă a ministerului este de neînţeles în condiţiile în care toate statele europene fac eforturi pentru a-şi proteja terenurile agricole în perspectiva preconizatei crize alimentare globale. Ei arată că românii şi bulgarii sunt forţaţi să permită cumpărarea terenurilor de către străini, în vreme ce altor ţări europene li se permite să se protejeze.

Agricultorii propun ca străinii care chiar vor să facă agricultură în România să poată arenda terenuri fără să fie însă şi proprietari pe acestea. O soluţie simplă, care nu contravine directivelor UE, după cum agricultorii.

”Dacă chiar vor să facă agricultură în România, şi nu speculă, străinii ar putea să arendeze terenuri, nu să fie proprietari. Arendarea terenurilor de către străini, fără posibilitatea acestora de a le cumpăra, nu ar contrazice directivele europene din moment ce fiecare stat are mecanisme de protecţie internă – italienii contra germanilor, germanii contra francezilor, cu atât mai mult după criza din 2007 când statele au înţeles că trebuie să-şi asigure siguranţa alimentară”, afirmă Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Bacău.

Și în prezent cetăţenii străini pot cumpăra terenuri în România, însă prin intermediul firmelor înregistrate în România, care figurează ca persoane juridice şi care pot avea în posesie terenuri agricole. Astfel, s-a ajuns ca aproape zece procente din suprafaţa agricolă a României să fie controlată de străini, ţara noastră situându-se pe primul loc în Europa şi pe locul zece în lume după procentul de teren agricol deţinut de companii străine. România s-a obligat, prin Tratatul de aderare la UE, să liberalizeze din 2014 piaţa funciară.

Potrivit datelor MADR, la începutul anului 2012, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România era de circa 700.000 de hectare( 8,5% din suprafaţa arabilă). Agricultorii români cred, însă, că în realitate, suprafaţa deţinută de străini ar fi mult mai mare decât cea care apare în datele oficiale. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. De asemenea, Ungaria deţine 8,17% din cele peste 700.000 de hectare deţinute de străini, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.

Poziţia României în raport cu UE

Agricultorii acuză Comisia Europeană de aplicarea unui dublu standard în relaţia cu România şi Bulgaria în raport cu celelalte state europene.

”În decembrie 2010 Comisia Europeană recomanda, la trei ani de la aderarea României la UE, doar României şi Bulgariei, să liberalizeze piaţa terenurilor agricole şi să permită nerezidenţilor să cumpere terenuri în România. Veneau cu nişte argumente de copii mici, că, vezi Doamne, străinii vor veni cu tehnologii de vârf şi va fi o adevărată revoluţie ştiinţifică. Atunci, noi agricultorii nu ne-am opus, pentru că n-am ştiut că am fost atât de proşti când s-a negociat tratatul de aderare. Spre deosebire de alte ţări europene, României şi Bulgariei le lipseşte articolul şapte din tratat cu privire la circulaţia terenurilor. Dacă nouă ni se impune să deschidem piaţa terenurilor agricole pentru străini de la 1 ianuarie 2014, nu aşa au stat lucrurile şi la alţii. Croaţilor (n. red.- Croaţia este în curs de aderare la UE) li s-a permis să prelungească tranziţia către liberalizarea pieţei terenurilor cu încă trei ani printr-o simplă notificare a Comisiei Europene. La fel şi în cazul Ungariei, care a notificat CE şi a fost prelungit termenul (n.red. -,ungurii au anunţat chiar că vor să interzică achiziţia de terenuri de către străini). Polonezii aveau negociat deja pe 12 ani de la aderare, până în 2016, deci n-au avut nevoie să notifice”, spune Ciobanu.

Fermierii români susţin că, deşi a mai rămas mai puţin de un an până la deschiderea pieţei terenurilor către străini, Ministerul Agriculturii nu a luat nicio măsură de protecţie, deşi toate statele europene fac acest lucru.

”În Germania sau Franţa, de exemplu, reglementările cu privire la cumpărarea terenurilor sunt atât de severe încât, de fapt, nu poţi cumpăra niciun metru pătrat de teren. Fiecare ţară are o agenţie care reglementează vânzarea terenurilor care impune o serie de preemţiuni. Restricţiile merg până acolo încât, reglementările naţionale foarte stricte sunt dublate de condiţiile draconice impuse de autorităţile locale. În Polonia, de exemplu, reglementările naţionale şi cele locale se împletesc între ele, astfel încât nu ai nicio şansă să cumperi teren acolo. Avem un exemplu recent. Între Germania şi Elveţia există un acord de liber schimb. Recent, o exploataţie elveţiană s-a extins peste graniţă, arendând 2,5 hectare de teren în zona germană. Nu mai puţin de trei instanţe germane au anulat actul de închiriere motivând că firma elveţiană nu plăteşte taxe în Germania. Asta înseamnă protecţia pământului. Se pot impune şi la noi condiţii restrictive străinilor, dar nu se doreşte. Autorităţile susţin că înstrăinarea terenurilor este doar un subiect de presă, a continuat Ciobanu.

El a mai arătat că ungurii au invocat principiul egalităţii de şanse în relaţia cu străinii pentru a prelungi cu trei ani data la care se va face liberalizarea terenurilor. În plus, au înăsprit legislaţia, astfel că, în ţara vecină se poate face chiar închisoare pentru vânzarea terenurilor către străini. Premierul Ungariei, Viktor Orban a declarat recent, invocând legislaţia protecţionistă din Austria şi Germania, că va proteja terenurile cultivabile de speculatori şi bancheri şi va favoriza deţinerea de terenuri de către exploataţiile agricole mici şi mijlocii, în detrimentul celor mari”. De asemenea, legea va permite şi “recuperarea terenurilor furate prin contracte de achiziţie dubioase”.

La rândul său, Ilie Popescu, un agricultor din Olt, susţine că invocarea principiului neimplicării statului în acestă problemă esenţială este o dovadă de rea-voinţă din partea Ministerului Agriculturii. El consideră că nu este vorba de o simplă problemă de piaţă liberă şi că statul trebuie să intervină legislativ.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara la sfârşitul anului trecut, că nu le vom putea interzice străinilor să cumpere terenuri agricole în România.

“Din 2014, piaţa terenurilor agricole se va liberaliza, conform tratatului de aderare la Uniunea Europeană pe care îl avem semnat şi pe care nu putem face modificări, pentru ca asta ar însemna ratificarea eventualelor amendamente de toate cele 26 de state membre şi nu avem garanţia că se poate face acest lucru”, declara Constantin.

Românii nu pot cumpăra terenuri pentru că sunt decapitalizaţi. Străinii, în schimb, sunt încurajaţi

În lipsa unei agenţii de reglementare a vânzării terenurilor şi a unui cadru legislativ adecvat, singura şansă rămâne ca terenurile să fie cumpărate de români, însă aceştia sunt decapitalizaţi şi nu sunt sprijiniţi în niciun fel de stat, spre deosebire de fermierii străini care sunt încurajaţi de statele lor să cumpere terenuri în afara ţării de origine prin credite cu dobândă subvenţionată, fără dobândă sau chiar cu ajutorul fondurilor nerambursabile.

”Nu avem bani să cumpărăm pământ.Singura şansă pentru ţărani este banca… Numai că noi plătim o dobândă de 10%, iar un austriac una de 3%. Și, chiar şi aşa nu ne dă nimeni credite. Nu avem nicio soluţie. Capitalul e în mâna lor. Nu ne mai vedem viitorul. Tocmai pentru că nu pot lua bani din bănci, 80% dintre fermieri apelează la credit furnizor pentru pesticide, seminţe, etc. În aceste condiţii, de unde să aibă bani ca să cumpere pământ?”, se întreabă preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Bacău.

Nu numai că nu pot să cumpere terenuri, dar românii vor fi forţaţi indirect să vândă, susţin fermierii din Călăraşi.

“Riscul ca agricultorii (români-n.r.) să vândă e mai mare de la an la an astfel încât, până la urmă, omul să fie forţat să-l vândă. Vin cei de afară cu susţinere din partea statelor lor care le dau credite cu dobândă de 1%, fără dobândă sau chiar fonduri nerambursabile ca să cumpere terenuri în România” , susţine Ion Ciulinaru, un agricultor din Călăraşi.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!