Strategii de afaceri

Mangaliţa – “porcul-somon” sau “uleiul de măsline cu patru picioare” – recucereşte Transilvania

Porcul de Mangaliţa, cândva o rasă foarte răspândită în zona Transilvaniei, pare să fie apreciat, din nou, de către fermierii români.

În vreme ce românii au abandonat această rasă după 1989, ungurii au intuit potenţialul acesteia, iar acum sunt printre cei mai mari exportatori din lume de jambon de Mangaliţa, la preţuri de peste 80 de euro pe kilogram. Fermierii români vor acum să recupereze timpul pierdut şi încearcă revitalizarea acestei rase cu ajutorul nou-înfiinţatei Asociaţii a Crescătorilor de Porci Mangaliţa. Deocamdată nu se pune problema exporturilor, fermierii mulţumindu-se să vândă carnea în ţară, prin restaurantele din marile oraşe, dar şi prin târgurile de produse tradiţionale şi lanţurile de retail. Pentru a valorifica mai bine producţia, românii au creat produse tradiţionale proprii cu mărci înregistrate precum ”Cârnaţii de Săpânţa”.

”Românii au renunţat după revoluţie să mai crească porci de Mangaliţa pentru că sunt mai greu de crescut şi, în plus, au cam 60-70% grăsime, spre deosebire de alte rase, unde raportul este inversat – grăsimea ajunge doar la 30-40%. Noi nu am ştiut să profităm de această oportunitate, în vreme ce ungurii, de exemplu, au intuit repede potenţialul rasei şi acum sunt principalii exportatori de jambon în Europa Occidentală, Japonia şi SUA unde vând cu preţuri de la 80 de euro în sus kilogramul. Ei au un adevărat program de creştere a porcului de Mangaliţa, finanţat din fonduri europene. La noi nu face nimeni nimic”, a declarat Ioan Tătăran , preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Porci Mangaliţa.

Asociaţia organizează în fiecare an în luna aprilie la Baia Mare Festivalul Mangaliţa, manifestare organizată pentru promovarea creşterii acestei rase de către micii fermieri.

“Vrem să-i încurajăm pe ţărani să crească rasa Mangaliţa. Am facut analize şi am constatat că procentul de acizi graşi nesaturaţi din acestă carne ajunge la 70%, procent similar cu cel întâlnit în uleiul de măsline sau somon. (…) Profesorul Mencinicopschi a făcut recent un studiu pe acestă carne şi a ajuns la conluzia că este foarte indicată pentru cei care suferă de boli cardiovasculare. Clienţii cărora le furnizăm carne proaspătă sunt, în cea mai mare parte, restarurantele din Bucureşti, Cluj şi Baia Mare. În Capitală vindem carne pentru City Grill, Carul cu Bere şi La Mama. Distribuim, de asemenea, mezeluri din carne de Mangaliţa prin lanţurile de retail şi pieţele din Baia-Mare, Cluj-Napoca, Braşov, Iaşi, Sibiu şi Bucureşti, în special prin Real şi Cora, unde avem standuri, dar şi prin târgurile de produse tradiţionale organizate în oraşele din ţară. Am înregistrat la OSIM brandul ”Cârnaţi de Săpânţa”, făcuţi din carne de Mangaliţa şi din vită brună maramureşană. Practic, încercăm să-i învăţăm pe oameni să-şi pună valoare adăugată la produsele primare. La export nu avem ce vinde deocamdată pentru că efectivele sunt acum de sub 10.000 de capete şi ne-ar fi greu să umplem şi un camion de 20 de tone. În 2-3 ani ne-am propus, însă, să ajungem în ţară la vreo 30.000 de capete”, a spus Tătăran.

Potrivit acestuia, porcul de Mangaliţa nu se pretează pentru creşterea în ferme mari, în sistem intensiv, ci în ferme ţărăneşti cu până la 100 de capete. Cei mai mulţi crescători ai acestei rase sunt în Transilvania în Baia-Mare, Bihor, Covasna, Harghita, Braşov şi Arad.

”Nivelul scăzut de colesterol este principalul avantaj al porcului de Mangaliţa faţă de alte rase. Numai că porcul de Mangaliţa se creşte mai greu. Scroafele din această rasă fată mai puţini purcei, iar aceştia pot fi tăiaţi abia de la un an şi jumătate în sus. În plus, porcul de Magaliţa este crescut în sistem extensiv, nu în ferme mari. Aceştia sunt crescuţi în gospodării ţărăneşti, afară, la soare şi se hrănesc cu iarbă, ghindă, jir, iar cu câteva luni înainte de sacrificare sunt trecuţi şi pe cereale. În aceste condiţii, nu e de mirare că un kilogram de carne costă 40-50 de lei kilogramul, adică dublu faţă de carnea de la un porc de crescătorie, sau chiar mai mult de atât dacă vorbim de cotlet sau ceafă”, a continuat preşedintele Asciaţiei Crescătorilor de Porci Mangaliţa.

Transilvania era cunoscută cândva ca o zonă tradiţională pentru creşterea porcului de Mangaliţa. Carnea acestei rase, de culoare mai închisă, este apreciată pentru aspectul său marmorat dat de grăsimea intramusculară, frăgezime şi suculenţă iar gustul, datorită nivelului redus de colesterol, aminteşte, mai degrabă, de carnea de mistreţ decât de cea a porcului din rasele europene, precum York, Landrace sau Marele Alb. Ca grupă de preţ, Mangaliţa se încadrează mai degrabă în categoria porcilor “de lux”, în care se mai numără porcul vietnamez, porcul iberic, Kunekune sau autohtonul porc de Bazna – o corcitură românească de la sfârşitul secolului XIX, dintre scroafa de Mangaliţa şi vierul Berk.

La rândul său, Mangaliţa a apărut în prima parte a secolului XIX, din combinarea raselor ungureşti Bakonyi şi Szalontai cu mistreţul.

Rasa Mangaliţa, cu variaţiile sale – Mangaliţa cu burtă albă, Mangaliţa cu păr blond sau Mangaliţa roşcat nu este una foarte pretenţioasă la condiţiile de hrană şi adăpost, fiind rezistentă la boli şi condiţii climatice aspre. Prolificitatea rasei este de 6-7 purcei, consumul specific de 5,5-6 kilograme de hrană iar sporul mediu zilnic este de 400 de grame.

Citeşte şi  “Porcul Mangaliţa: o piaţă pierdută de români şi câştigată de unguri


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


34 comentarii

    1. Pentru cei care vor sa achizitioneze porci rasa pura Mangalita, sau sa guste carnati de casa din carne de porc Mangalita, poate sa ma contacteze la tel 0744156300, sau cautati pagina Mangalita-Mangalica de pe facebook.

  1. Mangalita sau Mangalica, nu recucereste pe nimeni. Efective de suine apartinand acestei rase se gasesc inca atat in centre de cercetare (Turda,jud. Cluj) cat si in cadrul gospodariilor particulare. Fiind rasa pura, randamentul de crestere este mai scazut decat in cazul hibrizilor, de aceea sacrificarea se recomanda a fi facuta din anul al II-lea de viata. Un alt inconvenient al acestei rase este cantitatea mare de grasime in carcasa, motiv pentru care populatia l-a exclus treptat din consum, necesarul de carne macra fiind mai mare.
    Pentru mai multe informatii referitoare la aceasta rasa suina deosebita, incercati sa contactati Disciplina de Reproductie si Insamantari artificiale din cadrul Facultatii de Zootehnie si Biotehnologii (USAMV Cluj-Napoca). Aici sunt oameni dedicati studiului acestei rase, care va pot oferi informatii asupra tot ce inseamna Mangalita atat in Romania cat si in lume.

    1. Domnul Profesor Univ. Dr. Cornel Man. Dansul este unul dintre cei care va poate indruma. Porcul mangalitza este pretabil sa fie crescut bio, intrucat dupa cum ati citit nu consuma furaje concentrate ori alte nebunii din astea. Daca ar face-o ar avea impact in calitatea carnii (i-ar descreste semnificativ).

  2. Si ce daca este o rasa maghiara ? Crezi ca nu creste si in gospodariile romanilor ?! Si strutul este originar din Africa , dar sunt destule ferme cu struti si in romania … si aia nu-si dau aere !

  3. eu ca ardelean si avand o varsta de aproape 70 de ani,va pot spune ca in vremea copilariei si adolescentei mele,rasa aceasta de porc exista aproape in orice gospodarie sateasca si nu numai! ptr. ardeleni era sursa perfecta de “slana” si “unsoare” fara colesterolul de care se teme azi toata lumea!noi, ca si copii, mancam mereu”pita cu unsoare si cu ceapa” iar maturii,batranii foloseau frecvent “pita cu slana si ceapa rosie dulce”, ca mancare cosistenta si usor de consumat la munca campului!duceau cu ei apa in “fidiles” de lemn care nu se incalzea aproape toata ziua(unele fedelesuri erau captusite cu pasla ce se uda ptr. a pastra cat mai mult apa rece)!

  4. Sint curios citi din cei care comentati anti ati mincat in viata voastra un muschete de Mangalita. Eu am crescut vreo 10 ani aceasat rasa din motive culinare. Nici nu se stia pe atunci ca untura are binefaceri. Noifoloseam untura ca sa conservam carnea si cirnatii caci pe timpul ala racitoarele cu gheata nu faceau fata si produsele se rincezeau. Dea aceea se crestea Mangalita, caci scoteai la untura de o foloseai si pentru celalalt porc. La mizeriile pe care le gasesti azi in materie de mezeluri merita sa ai o mangalita pe linga casa. Creste bine cu resturi ramase de la mesele de peste zi, fierturi si jir.

    1. Nelutule te-ai bagat,,ca musca-n lapte” intr-un domeniu de care nu ai habar, asta asa ca sa faci pe Gica-contra !!!!! Pune mana pe carte si documenteazate si apoi dati cu parerea !!!!!

  5. @Mihai Cristi : Daca le ai putin cu “limbile” , citeste pe net un articol despre ce crescatorie de Mangalitza a facut un ungur impreuna cu un spaniol . Spaniolul are firma de jamboane si mezeluri din porc iberic la Segovia , langa Madrid . Toti porcii de la crescatoria din Ungaria sunt procesati acolo in delicatese si pot sa-ti spun ca pretul de 80€/kg nu este corect . Jambonul care a stat in bodega 3-4 ani costa aproximativ 150€/kg iar mezelurile sar usor de 25 €/kg . Tu , daca nu vrei sa te bagi in afacera asta mai bine taci si lasa pe altii sa se riste . Viata e un risc continuu , daca stai sa astepti pana se adevereste ca o afacere este buna e posibil sa te apuci prea tarziu cand piata este saturata si e foarte greu sa gasesti desfacere . Cine creste struti ar trebui sa se organizeze intr-o asociatie puternica cum au facut crescatorii de melci si sa-si faca abator propriu , sa nu stea la mana(a se citi p.la) moldoveanului din Calarasi . Abia atunci isi vor putea valorifica mai bine produsele din carne , pielea si penele plus ca vor putea vinde mai multe oua , etc. In orice activitate in care sunt bagati mai multi producatori , cel mai bine este sa fie asociati intre ei . Si intotdeauna s-a dovedit ca cel mai repede faci bani din produsele de nisa .

  6. ce “bizar” ca ungurii nu au renuntat sa creasca o rasa ungureasca, ma intreb de ce…..Denumirea internationala a porcului Mangalica este “Hungarian woolpig”. Oricum sunt convins ca autorul articolului a omis intentionat acest detaliu 🙂

  7. In anii 50 in aproape fiecare gospodarie alaturi de prcul clasic romanesc se crestea si unul din rasa Mangalita in special pentru untura. Insa carnea, desi putina era un deliciu, frageda si gustoasa.Problema e cala inceput trebuia sa sari un an doi fara sa tai deoarece Mangalita crestea mai greu si ca sa-l duci la 200 kg si mai mult treceau 2-3 ani. Dar cind ma gindesc ce gust aveau fripturile mai ca imi vine sa ma apuc din nou de crescut aceasta rasa.

    1. Daca-i cauti pe cei nascuti prin anii ’50 si dupa in Parlament vei constata ca porcul cel gras de Mangalita n-a disparut ci, dimpotriva, s-a inmultit. Si, ca pe vremuri, sunt foarte rezistenti.

Scrie un comentariu