• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ştiu românii să profite de pe urma scandalului laptelui toxic din Serbia? Ungurii şi bulgarii o fac deja

    agrointeligenta.ro -

    Procesatorii de lapte din Serbia nici nu mai vor să audă de lapte din producţia locală, după ce în acesta a fost descoperit un nivel de aflatoxină peste limiele admise. De câteva săptămâni ei se aprovizionează în special din Ungaria şi Bulgaria.

    Scandalul laptelui toxic, să îi spunem Milkgate, a izbucnit acum trei săptămâni prin descoperirea unui nivel de aflatoxină peste limitele admise în laptele comercializat de mai multe companii cu aprovizionare strict locală/naţională. Descoperirea a produs imediat panică printre consumatori, cu atât mai mult cu cât lapele este considerat unul dintre alimentele care detoxifică organismul. În condiţiile în care procesatorii de lapte au trecut deja la aprovizionarea cu materie primă din ţările vecine, fermierii au rămas să se confrunte singuri cu pierderile materiale şi de imagine.

    Pe străzile oraşelor din Serbia a început să curgă lapte şi fiere. Nemulţumiţi de măsurile adoptate de autorităţi în scandalul laptelui toxic fermierii au ieşit în stradă în mai mule oraşe ale ţării deversând
    în faţa clădirilor oficiale mii de litri de lapte.

    Fermierii sârbi acuză faptul că scandalul este „fabricat” de importatorii de lapte şi de companiile de lactate străine, care vor să îi scoată de pe piaţă, şi de politicienii care s-au lăsat corupţi de lobby-ul acestora. Furia lor îi vizează mult mai mult pe cei din urmă pe care îi acuză de dezinformare.

    „Ne ucid cu declaraţiile pe care le fac” spune, astfel, Milovan Trivunovici, un fermier participant la protestele de la Novi Sad din această duminică, preluat de Radio-Televiziunea Sârbă (RTS).

    Autorităţile sârbe au recunoscut din primele momente ale declanşării scandalului că în laptele de consum produs din materie primă colectată de la fermierii locali nivelul toxinei este peste cel admis avertizând populaţia să fie precaută.

    Lucrul i-a nemulţumit profund pe fermieri care susţin că laptele pe care îl produc este „sigur”.

    Pe de ală parte, autorităţile susţin că doar în testele preliminare a fost găsit un nivel de 4-5 ori mai mare de aflatoxină peste cel admis, menţionând că testele de bază vor fi făcute de laboratoare independente din afara ţării, mai precis din Germania.

    Pierderile fermierilor sînt uriaşe. Potrivit reprezentanţilor acestora în doar cele câteva săptămâni de la izbucnirea scandalului, comenzile provenite de la procesatori au scăzut cu 50%, aceasta în timp ce consumul general de lapte a scăzut cu 90%, pierderi de care îi consideră vinovaţi pe reprezentanţii ministerului Agriculturii prin declaraţiile făcute.

    În cazul aflatoxinei vinovat de contaminarea laptelui este nutreţul folosit la hrana vitelor. Aflatoxina este produsă de ciupercile Aspergillus, care pot coloniza cerealele folosite ca nutreţ în perioada recoltării sau depozitării, seceta creeând condiţii favorabile apariţiei acestora.

    Serbia, ca şi celelalte ţări din Europa de Sud-Est, s-a confruntat vara trecută cu una dintre cele mai severe secete din ultima jumătate de secol.

    Teste vizând nivelul de aflatoxină din lapte au fost făcute în ultimele zile şi în Bosnia-Herţegovina, Macedonia şi Croaţia.

    Probleme cu nivelul aflatoxinei nu au numai sârbii.  Seceta din vara trecută a creeat condiţii favorabile ciupercilor Aspergillus şi în Statele Unite, unde aproape jumătate din recolta de porumb din statul Missouri a fost infestată, nivelul aflatoxinei depăşind limiele stabilite de Dapartmanetul Agrigulturii al SUA (USDA) pentru utilizarea în hrana animalelor, creând o dublă problemă, pe de o parte pentru silozurile locale din circuitul producerii de bio-combustibil, care s-au trezit că nu au capacităţi e depozitare pentru o cantitate peste aşteptări, şi pe de laă parte pentru fermieri care au trebuit să cumpere nutreţ din alte state nde acesta era mai ieftin.

    Aflatoxina este foarte nocivă, cele mai expuse acţiunii sale toxice fiind bolnavii de ficat şi persoanele predispuse la boli de ficat.

    Pe fondul scandalului procesatorii de lapte din Serbia, s-au orientat, potrivit comunicatelor de presă ale companiilor, spre lapte din Ungaria şi Bulgaria, nefiind însă avansate şi cifre.

    Surse: RTS, B92, USDA, AllAboutFeed


    Te-ar mai putea interesa

    OUG despăgubiri de secetă – publicată! Listă culturi eligibile, plată la hectar, termen cerere Calculator avans APIA 2024. Plata minimă care se achită pe hectar la prima tranșă Plăți APIA 2024. Cursul la care se calculează subvențiile pe hectar și animale

    Ultimele știri

    Anunț MADR pentru fermierii care așteaptă prima tranșă din subvențiile APIA! Fermierii americani nu și-au abandonat animalele în fața uraganului Milton: ”Doamne, apără sufletele lor nevinovate” Reformă bugetară în UE. Bugetul agricol, propus să fie eliminat